Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
Demografii și experții economici trag un semnal de alarma – proiectul de lege care prevede micșorarea vârstei de pensionare va arunca în aer sistemul de pensii, se scrie într-un articol publicat pe site-ul Radio Chișinău. În material e citat demograful Valeriu Sainsus care susține că în condițiile în care Republica Moldova se confruntă cu o îmbătrânire tot mai accentuată a populației, micșorarea vârstei de pensionare va avea un impact dezastruos asupra sistemului de pensii, mai ales că și speranța de viață în țară este în creștere. „Noi riscăm să ducem cetățenii și pensionarii într-un haos. Trebuie să spunem că ultima lege cu privire la sistemul de pensii, care a fost aprobată în 2016, este o lege imperfectă, dar ea a oferit posibilitatea minimă de a spori veniturile celor a căror viața se desfășoară numai din pensii”, consideră Sainsus.
Ca şi în multe ţări ale lumii, în Republica Moldova, anul 2020 a fost un an dezastruos, de cădere economică, cauzată de pandemie, susţine Veaceslav Ioniță, expert economic, citat de IPN. Ceea ce deosebeşte Moldova de ţările civilizate e că are un guvern care nu a putut întreprinde acţiuni pentru a susţine economia, afirmă el. Potrivit lui, anul acesta s-a constatat o scădere de consum, o stopare a activităţii economice, inclusiv prin lege, sectorul de transporturi a înregistrat scăderi dramatice, la fel ca şi sectorul HoReCa. „Exporturile scad pentru că industria de automotive, unde noi avem cele mai mari exporturi, în prezent în lume suferă probleme mari şi cererea la componente a scăzut. Veniturile populaţiei au crescut, însă populaţia este extrem de îngrijorată şi este foarte prudentă în privinţa viitorului. Piaţa oamenilor cu venituri mai ridicate nu a suferit nicio modificare, pe când oamenii săraci au simţit cel mai puternic criza”, a remarcat expertul.
Tot pentru IPN Mihai Mogîldea scrie un comentariu despre sabotarea pachetului „Berlin Plus” și necesitatea unui mecanism efectiv de respectare a angajamentelor. El subliniază că în actuala formulă, deciziile protocolare nu sunt în măsură să oblige de facto Tiraspolul să-și respecte angajamentele. Asta pentru că nu există costuri aferente pentru suspendarea unilaterală a prevederilor acestor documente, în opinia lui Mogîldea. „Perioada martie-noiembrie a anului curent a demonstrat că măsurile de consolidare a încrederii nu vor aduce rezultatele scontate, dacă nu vor include și asumarea unor costuri pentru nerespectarea angajamentelor în vigoare”, opinează autorul. El afirmă că fără o poziție fermă și bine formulată, bazată pe o analiză a costurilor, dar și însoțită de un mecanism clar de implementare a înțelegerilor atinse în formatul de negocieri „5+2”, Republica Moldova se va mișca cu pași tot mai mici în procesul de reintegrare a țării.
Într-o analiză pentru portalul SIC.md, Cristian Doroftei apreciază cum vor autoritățile să protejeze producătorii locali de competiția străină. El menționează că printre experții economici există un consens acceptat pe larg că măsurile protecționiste pot fi benefice doar ca norme temporare. Totuși, precizează autorul, în lipsa unui complex de măsuri mai larg, protecționismul prezintă mai multe riscuri decât avantaje, cel puțin pe termen lung. Competitivitatea nu sporește când competiția e amânată pe termen nedefinit. Or, în lipsa unei guvernări stabile, o normă temporară poate deveni permanentă, dăunând grav anume celor cărora li s-a întins o mână de ajutor. Doroftei scrie că cota de raft și plafonul pentru reduceri riscă totuși să avantajeze într-un final tot monopoliștii, care și așa sunt mult mai capabili să se descurce în situații grele precum coronacriza.
Într-o investigație video, semnată de Julieta Savițchi pentru portalul Anticorupție.md, se arată că politicieni și oameni de afaceri, funcționari publici, artiști și polițiști și-au construit în ultimii ani vile de lux pe malul drept al Nistrului. Deși legea interzice construcțiile pe teritoriul riveran, proprietarii noilor imobile au îngrădit porțiuni mari din malul râului, se notează în material. Unii au construit debarcadere, și-au amenajat piste de înot și locuri pentru agrement, se mai scrie în articol. Autoarea menționează că în unele cazuri s-a recurs la procurarea caselor și terenurilor agricole deținute de băștinași în apropiere de râu, după care teritoriul a fost extins în mod abuziv până la apă. În cea de-a doua schemă sunt implicați reprezentanți ai administrațiilor locale, care au vândut în mod abuziv sau au dat în arendă terenuri de lângă Nistru unor afaceriști, se arată în investigație.
Portalul Mold-Street notează că Republica Moldova se află pe ultimul loc în Europa după ajutorul dat firmelor și populației pe timpul pandemiei. Țara e pe locul 122 din lume, după Kongo, Dominica și Bahamas, arată datele FMI. Estimările arată că autoritățile de la Chișinău au acordat firmelor și populației un ajutor de circa 300 de milioane de dolari, de două ori mai puțin decât a alocat, de exemplu, guvernul Kosovo. Efortul bugetar a reprezentat doar 2,6% din PIB sub formă de sprijin direct la buget, dar și prin măsuri pentru susținerea lichidității, cum ar fi injecții de capital, împrumuturi, garanții, preluări de datorii sau prin amânări sau scutiri de taxe.