Legea fusese aprobată în aprilie 2023 și caută să prevină defrișările în UE și în restul lumii: exploatările din UE nu fac excepție, cel puțin în forma inițială a legii.
Legea impune companiilor să monitorizeze fiecare etapă din lanțul lor logistic, pentru a dovedi că produsele care ajung pe piața UE nu au cauzat defrișări.
Ea se aplică culturilor de soia, ulei de palmier, cafea, cacao, cauciuc, lemn și producției animaliere - provenite atât din UE cât și din afara UE - pentru a descuraja defrișările, a preveni degradarea pădurilor din lume și a ajuta la menținerea integrității mediului înconjurător.
După noul termen de aplicare, anume 31 decembrie 2025 pentru firmele mari și 30 iunie 2026 pentru firmele mici, producătorii care nu aplică normele europene riscă amenzi sau scoaterea produselor lor de pe piață.
Altă noutate în textul aprobat acum de o majoritate de dreapta a europarlamentarilor include și introducerea unei noi categorii de țări „fără risc de defrișare”, care n-ar fi supuse aceluiași nivel de control.
Măsura vine în contextul în care ultimii 30 de ani a fost rasă de pe fața pământului o suprafață de pădure mai mare decât întreaga UE, iar piața europeană se face vinovată de o zecime din defrișările la nivel mondial. Doar în 2023 au fost defrișate, la nivel global, păduri tropicale pe o suprafață echivalentă cu cea a Elveției.
Comisia Europeană propusese la începutul lunii octombrie amânarea termenului de implementare al legii, sub presiunea guvernului Austriei, susținut de alte câteva țări membre, majoritatea în care dreapta dă tonul politicii actuale (Cehia, Finlanda, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia și Suedia). Activiștii de mediu semnalaseră încă de atunci că amânarea este periculoasă și că semnează condamnarea la moarte a multor ecosisteme.
Nu totul este pierdut, speră europarlamentarii care se opun amânării.
Statele membre încă se pot opune prin intermediul Consiliului European (ultima instituție care trebuie să-și dea acordul înainte ca propunerea să devină lege), sau Comisia ar putea retrage propunerea aprobată de europarlamentari, ceea ce nu dă semne însă că ar vrea să facă.
Un vot cu extrema dreaptă
Votul a fost împărțit puternic între dreapta, care a susținut amânarea, și stânga și liberalii, care s-au opus.
Partidul de centru-dreapta al Popularilor Europeni (PPE), care susținuse inițial această lege, a făcut campanie intensă pentru a convinge eurodeputații să voteze împotrivă. În ultimele zile, pe contul de X (fostul Twitter), grupul politic a numit legea un „monstru birocratic”, retorică foarte puternică pentru standardele unui grup centrist.
Pădurile rase se văd de la distanță, pe dealurile României.
„Este rușinos că PPE și-a abandonat sprijinul pentru această lege necesară cât mai urgent în această criză climatică, făcând echipă cu partide populiste și de extremă dreapta pentru a slăbi reglementările”, transmite ONG-ul Greenpeace.
„Acest abandon brusc al principiilor, la doar câteva săptămâni înaintea termenului de aplicare a legii, riscă să submineze încrederea în capacitatea Uniunii Europene de a crea un mediu de afaceri stabil din punct de vedere legal. Comisia n-ar fi trebuit niciodată să deschidă această portiță”, adaugă Greenpeace, care cere Comisiei să retragă propunerea aprobată de europarlamentari.
„Dreapta omoară pădurile pentru că poate. Actul fusese deja agreat în mandatul trecut. Acum îl distrug, cu concursul extremei drepte”, a transmis pe Instagram europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, membru al grupului Verzilor.
România, inclusă în rândul țărilor fără risc de defrișare
Europarlamentarii au aprobat această amânare, precum și câteva amendamente la lege, inclusiv introducerea unei categorii de țări „fără risc” de defrișări. Originile produselor provenite de acolo nu vor fi la fel de strict controlate.
România va fi integrată în această categorie, în ciuda defrișărilor necontrolate. Pe lângă cele 11 milioane de arbori tăiați oficial în ultimul deceniu, însă Greenpeace estimează că încă pe atâția dispar fără acte, astfel că România, țară acoperită istoric de păduri, a ajuns la doar 29%. Printre victimele defrișărilor ilegale sunt chiar și cei mai vechi arbori din țară.
ONG-urile de mediu din România avertizează că la fel de mulți arbori sunt tăiați ilegal, cât sunt cei tăiați cu autorizație.
O anchetă Rise Project din 2017 dezvăluia proporția în care Austria (exact țara care a cerut amânarea condițiilor legii defrișării) exploata lemnul României. Doar firma Schweighofer tăia mai mult decât întreg statul român, iar firma de stat Romsilva le era cel mai mare furnizor.
Mare parte din lemnul acesta ajunge pe linia de producție de la firme precum IKEA: „parcelă cu parcelă, rad tot”, afirmă președintele ONG-ului Agent Green, Gabriel Păun.
În 2019, doi pădurari români au fost uciși de către mafia lemnului. Însuși Gabriel Păun a fost bătut în timp ce investiga defrișările din apropierea Parcului Național Retezat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te