Surse din Parlamentul European spun că aprobarea finală a ajutorului macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova a fost amânată.
Decizia finală urma să fie luată pe 18 mai, dar Parlamentul European a decis să ia o pauză de cel puțin o lună, relatează corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak. Un anunț oficial al amânării este așteptat luni, pe 15 mai.
Europarlamentarii, spun sursele Europei Libere, ar vrea să condiționeze debursarea banilor de respectarea normelor democratice la adoptarea reformei electorale promovate de Partidul Democrat de guvernământ și Partidul Socialiștilor apropiat președintelui Igor Dodon.
Pachetul de 100 milioane euro ca ajutoare macro-financiare pentru Moldova a fost aprobat de țările membre ale Uniunii Europene, la nivel de ambasadori, pe 12 aprilie. O precondiție formulată încă atunci a fost angajamentul guvernului moldovean de a respecta „sistemul parlamentar pluripartit”.
Europarlamentarul român Sigfried Mureșan a avertizat săptămâna aceasta că Parlamentul European, unde el este raportor pentru buget, că poate bloca ajutoarele destinate Republicii Moldova, dacă guvernarea schimbă sistemul electoral în lipsa consensului, care ar include opoziția și societatea civilă.
Vorbind într-un interviu cu Europa Liberă, Mureșan a mai spus că acțiunile guvernării de la Chișinău sunt monitorizate deosebit de strict de către Uniunea Europeană.
Raportor pentru Moldova, Mureșan a fost cel care a insistat asupra condiționării ajutoarelor, explicând că vrea să se asigure că sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova este cu adevărat util.
Ajutoarele Uniunii Europene, din care 60 milioane constituie un împrumut, iar 40 milioane vin sub formă de granturi, urmau să se adauge resurselor oferite de Fondul Monetar Internațional. Banii pe care guvernul moldovean îi aștepta ca pe un ajutor salvator sunt necesari pentru a acoperi nevoile financiare ale bugetului moldovean pe următorii doi ani, pentru depăşirea şocului economic în urma fraudei din sistemul bancar și pentru promovarea stabilităţii macroeconomice.
Pe 5 mai, deputații Partidului Democrat care conduce guvernul moldovean, cei ai Partidului Socialiștilor, apropiat președintelui Igor Dodon, și cei din grupul Partidul Popular European al lui Iurie Leancă au aprobat în prima lectură trecerea la sistemul electoral mixt. Acesta presupune că jumătate din deputați ar fi aleși, la alegerile din 2018, pe liste de partid, iar cealaltă jumătate, în circumscripții uninominale.
Votul a luat prin surprindere societatea civilă, care a organizat ulterior proteste zilnice, precum și formațiunile opoziției pro-europene, PAS și Platforma DA. Liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Nastase, tocmai se aflau la o conferință la Bruxelles, în ziua votului inopinat.
Societatea civilă și opoziția pro-europeană au chemat oamenii la un protest amplu, pe 14 mai, în centrul Chișinăului. Criticii consideră că reforma sistemului electoral, dacă va avea loc acum, ar avantaja PD și PSRM la alegerile de anul viitor.