Rezoluția a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, 11 împotrivă și 18 abțineri.
Pe 1 aprilie, un tribunal rusesc a prelungit arestul jurnalistei Alsu Kurmasheva, de la serviciul Tătar-Bașkir al RFE/RL, până pe 5 iunie.
RFE/RL a numit luni arestarea ei „revoltătoare” și a spus că a fost închisă „pur și simplu pentru că deține un pașaport american”.
„Acuzațiile împotriva lui Alsu sunt fără temei. Nu este un proces legal, este un truc politic, iar Alsu și familia ei plătesc în mod nejustificat un preț groaznic”, a spus președintele RFE/RL, Stephen Capus. „Rusia trebuie să pună capăt acestui fals și să o elibereze imediat pe Alsu”, a adăugat el.
În rezoluția adoptată joi, Parlamentul European îndeamnă autoritățile ruse să ofere acces imediat la asistență medicală cuprinzătoare pentru deținuții politici a căror sănătate este în stare critică, în special Vladimir Kara-Murza, și reamintește Rusiei să își respecte obligațiile internaționale privind drepturile prizonierilor.
- Te-ar putea interesa și: După șase luni de detenție în Rusia, jurnalista RFE/RL Alsu Kurmasheva încă încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă
De asemenea, invită autoritățile rusești să permită funcționarilor consulari accesul la deținuții cu dublă cetățenie.
„Uniunea Europeană (UE) ar trebui să fie pe deplin solidară cu societatea civilă rusă care a subscris la valorile democratice universale și a respins imperialismul și ar trebui să folosească regimul european de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului, pentru a sancționa autorii încălcărilor drepturilor omului”, se spune în document.
De asemenea, denunță escaladarea încălcărilor drepturilor omului de către regimul de la Kremlin și condamnă represiunea în curs împotriva criticilor guvernamentali, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor anti-război și a jurnaliștilor independenți, precum și suprimarea sporită a activiștilor LGBTIQ.
- Te-ar putea interesa și: Jurnalista Europei Libere, Alsu Kurmasheva, rămâne în arest în Rusia până pe 5 iunie
Parlamentul European îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene și comunitatea internațională să nu recunoască rezultatul alegerilor prezidențiale din Rusia din teritoriile ocupate ilegale de Ucraina și chiar din interiorul Rusiei, pentru că nu au fost „nici libere, nici corecte, nu respectă standardele electorale internaționale de bază și, prin urmare, nu au legitimitate democratică”.
Legislativul european îndeamnă statele membre UE și comunitatea internațională să limiteze relațiile cu Putin la chestiunile necesare pentru pacea regională, precum și în scopuri umanitare și de drepturi ale omului, de exemplu schimburile de prizonieri, returnarea copiilor deportați în Ucraina sau apelarea privind eliberarea deținuților politici.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News