Parlamentul European condamnă iarăși Ungaria... doar verbal

Premierul Viktor Orban, rostindu-și discursul anual către națiune, Budapesta, 16 februarie 2020.

„Ungaria pare un fel de Rusie aseptizată, în care se întâmplă aceleași lucruri (în presă, politică, oligarhi, rețelele sociale) dar nimeni nu sfârșește în închisoare sau mort.” (Shaun Walker, The Guardian)

Statul de drept în Ungaria a fost discutat joi, 14 mai, în Parlamentul European, în absența lui Viktor Orbán, care a refuzat invitația eurodeputaților de a veni să se explice în fața legislativului european.

Your browser doesn’t support HTML5

Parlamentul European condamnă iarăși Ungaria... doar verbal



Cotidianul Magyar Nemzet, apropiat puterii, a scris că Orbán a trimis o scrisoare în care a explicat cum el este prea ocupat cu lupta împotriva epidemiei, care îi „consumă energia și forțele” (sic!). În loc să se prezinte în persoană, Orbán propusese să o trimită la Bruxelles pe fidela lui ministră a justiției Judit Varga, dar Parlamentul a refuzat.

În Ungaria, Viktor Orbán și Fidesz au început să aplice puterile depline pe care parlamentul le-a acordat autoritarului premier, conform unei legi care pedepsește difuzarea de ceea ce e numit vag fake news. Potrivit legii, persoanele care publică ceea ce e considerat fals pot fi pedepsite cu închisoarea.

### Vezi și... ### Andrei Illarionov (economist): „Democratizarea nu apare din greșeală”


Poliția maghiară a anunțat că de la adoptarea legii, pe 30 martie, au fost declanșate 86 de anchete penale. Criticii spun că acestea sunt menite a pune capăt oricărei opoziții în Ungaria, inclusiv pe rețelele sociale.

În Parlamentul European a fost evocat astăzi cazul lui János Csóka-Szűcs, un membru al partidului de opoziție Momentum, care a fost luat ieri de acasă de poliție pentru o postare de pe Facebook în legătură cu paturile din spitale rechiziționate din ordinul guvernului pentru a pune în ele bolnavi de Covid-19, dând afară din spital ceilalți bolnavi.

János Csóka-Szűcs a spus, vorbind cu site-ul 444.hu, că ultima oară când a fost luat așa de poliție a fost în 1987, când participase la o manifestație de protest neautorizată de regimul comunist.

Au mai fost și alte cazuri: de pildă, pe 12 mai, un locuitor din Gyula a avut locuința percheziționată de poliție pentru că postase pe Facebook că Orban este un „tiran crud”. Mandatul de percheziție îl făcea și pe el să cadă în categoria fake news.

Cum a spus-o pe Twitter în timpul dezbaterii corespondentul cotidianului britanic The Guardian, Shaun Walker, „Ungaria pare un fel de Rusie aseptizată, în care se întâmplă aceleași lucruri (în presă, politică, oligarhi, rețelele sociale), dar nimeni nu sfârșește în închisoare sau lichidat.”

Dezbaterea în Parlament, care a durat o oră, nu era menită să ducă la o rezoluție, ci doar a pus într-o lumină și mai crudă ruptura dintre Fidesz-ul lui Orbán și celelalte partide, inclusive cu Partidul Popular European, PPE, în care Fidesz este pentru moment suspendat, chiar dacă rămâne membru.

Este de altfel revelator pentru amestecul de neputință și ambiguitate care caracterizează poziția Parlamentului UE față de Ungaria faptul că primul care a luat astăzi cuvântul în dezbatere în numele PPE a fost... un membru Fidesz, Andor Deli.

Formațiunile centriste și de stânga, în special ecologiștii, au fost unanime în a critica Ungaria. Socialiștii, al doilea grup ca importanță după PPE, au spus că „Ungaria nu mai este o democrație.”

În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a numit asta o „vânătoare de vrăjitoare”. El a insistat că Ungaria nu face nimic care contravine tratatelor și legislației europene.

Pe 17 aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care spune că legislația maghiară represivă introdusă recent este „incompatibilă cu valorile europene”.

PPE a suspendat Fidesz încă din martie 2019, iar suspendarea a fost confirmată pe termen nedefinit în februarie anul acesta.

Tot în această dimineață, simultan cu dezbaterea din Parlament, Curtea Europeană de Justiție a condamnat Ungaria pentru faptul că ține azilanții și migranții în „condiții de detenție”, în lagăre special construite pe frontiera cu Serbia (verdictul curții este aici).