Legea numită într-o primă variantă „a agenților străini” a fost votată deja de legislativ, pe fondul unor mari proteste de stradă. Ea prevede ca organizațiile neguvernamentale și mass media finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze la poliție ca „servind interesele unei puteri străine”.
Opoziția numește noua lege „legea rusă”, susținând că este inspirată de cea pe care Kremlinul o folosește pentru a-și reduce criticii la tăcere.
Președinta Salome Zurabișvili, aflată în relații tot mai proaste cu partidul de guvernământ Visul Georgian, și-a exercitat sâmbătă dreptul de veto împotriva noii legi, dar formațiunea de la putere are destule voturi în parlament pentru a-l anula.
- Te-ar putea interesa și: Charles Michel consideră veto-ul președintei Georgiei la legea privind „agenții străini” un „moment de reflecție
Șalva Papuașvili, speakerul parlamentului, membru în Visul Georgian, a spus luni: „Sigur că vom anula acest veto”, adăugând că aceasta s-ar putea întâmpla săptămâna viitoare.
Demonstrații împotriva noii legi au loc în Georgia de mai multe săptămâni. La multe dintre ele s-au înregistrat ciocniri cu forțele de ordine.
Legea a fost criticată și de Statele Unite și Uniunea Europeană.
Duminică, într-o declarație comună, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au exprimat „regretul profund” față de votarea legii în a treia lectură, finală, avertizând că este o „deviere” de la parcursul european al țării din Caucazul de Sud.
Georgia este, ca și R. Moldova, țară candidată la aderare la UE.
Premierul georgian Irakli Kobahidze a apărat luni din nou adoptarea legii, spunând că ar fi dorită de „60% din populație”, iar majoritatea trebuie să aibă ultimul cuvânt, în democrație. (M. Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te