Partidul Acţiune şi Solidaritate a propus un proiect de lege pentru combaterea traseismului politic în rândul aleşilor locali. Reprezentanţii acestei formaţiuni de opoziţie, susţin că PD ar forţa primarii şi consilierii locali să adere la formaţiune şi că presiunile asupra autorităţilor locale s-ar fi întețit aproape concomitent cu declanşarea mecanismului de schimbare a sistemului electoral.
Your browser doesn’t support HTML5
PAS propune combaterea prin lege a traseismului politic
Aleşii locali care părăsesc partidele ce le-au acordat sprijin pentru a ajunge în funcţii publice şi trec la o altă formaţiune ar trebui să-şi piardă mandatul. Aceasta este esenţa propunerii avansate de Partidul Acţiune şi Solidaritate care crede că astfel ar putea fi descurajată migraţia dintr-un partid în altul, supranumit traseism. Este un „obicei” de care profita de altfel majoritatea parlamentară care s-a consolidat numeric odată cu integrarea in fracţiunea parlamentara a PD a grupului de 14 deputaţi care in urma cu un an părăsiseră PCRM. Reprezentanţii formaţiunii PAS şi-ar dori interzicerea traseismului politic şi în rândul deputaţilor, doar că spre deosebire de aleşii locali, parlamentarii, potrivit Constituţiei, nu îşi pot pierde mandatul înainte de termen. Prin urmare, propunerea vizează exclusiv aleşii locali care ar fi şi ei, în ultima vreme, forţaţi să adere la PD, susţine secretarul formaţiunii PAS, Igor Grosu:
„Aleşii poporului, fie naţionali, adică parlamentarii, fie locali – consilieri sau primari aderă în masă la PD. Dacă nu acceptă cu binişorul, atunci tot arsenalul de care dispune Plahotniuc, adică procuratură, poliţie, justiţie, alte instrumente mai puţin ortodoxe sunt puse în funcţiune pentru a obţine aderarea traseistului sau traseiştilor la PD. Apropos anume pentru aceasta se doreşte implementarea sistemului uninominal pentru ca toţi deputaţii din circumscripţii să adere ulterior la PD.”
Datele cu care operează formaţiunea ar proba faptul ca PD deţine acum în aproape toate consiliile raionale majoritate de voturi.
PD a reuşit să atragă după scrutinul local din 2015 peste 100 de primari independenţi sau promovați de alte partide, în special pe cei cu identitatea politica PLDM. În consecinţă deţine acum aproape jumătate din numărul total de primari, se spune într-o recentă investigaţie a Ziarului de Gardă.
Anterior, mai multe formaţiuni de opoziţie au semnalat că aleşii lor locali ar fi ţinta diferitor atacuri și tentative de corupere și că ar fi forţaţi să adere la alte formaţiuni. Chiar ieri liderul formaţiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, vorbea despre o amplă campanie de corupere a membrilor formaţiunii sale, după ce 17 primari şi consilieri au anunţat că pleacă din partid. Usatîi susţine că primarilor li s-ar propune să se declare independenți, iar în ajunul alegerilor parlamentare să adere fie la PD, fie la PSRM. Recent primarul din Basarabeasca, Valentin Cimpoieş, a fost reţinut pentru o presupusa lipsa de reacţie la un caz penal ce i-ar fi fost comunicat. Într-o luare de atitudine faţă de acest caz Congresul Autorităţilor Locale au semnalat că nu este singurul edil supus presiunii de la centru.
Obiceiul primarilor de a migra la alte formaţiuni, în special la cele de la guvernare, a existat dintotdeauna observă mai mulţi analişti. Potrivit unor date, după alegerile locale din 2011 fiecare al şaselea primar a părăsit formaţiunea care l-a promovat în funcţie şi a aderat la alta. Doar că, anterior edilii nu erau forţaţi să treacă la un alt partid, ci o făceau mai curând din propria iniţiativă în speranţa de a obţine mai multe fonduri de la centru în bugetul local, mai spun analiştii.
După părerea lor, fenomenul devine şi mai periculos în contextul intenţiei PD de schimbare a sistemului electoral. Printre analiştii politici, dar şi unii deputaţii din opoziţia parlamentară, e foarte răspândită ideea că partidul dominant de la putere vrea să îşi asigure o reprezentare locală dominantă atunci când sistemul uninominal va intra în funcţiune. Artileria grea din teritoriu le-ar putea ajuta să-şi asigure cel puţin o majoritate simplă în viitorul legislativ, explică analiştii.
Ion Tăbârţă de la Institutul „Viitorul” crede că, în general, ar fi nevoie de mecanisme legale care să descurajeze traseismul politic. Propunerea avansată de PAS în acest sens i se pare însă insuficientă:
„Această propunere este una care există în rândurile clasei politice moldoveneşti, dar printr-o astfel de iniţiativă trebuie să fie clar prevăzute mecanismele de punere în practică şi anume de a forma anumite filtre ca traseismul politic să nu fie un adevărat proces în masă, dar nici nu poţi să –i interzici unei persoane oricare ar fi motivele – obiective, subiective, ideologice, pragmatic-raţionale – să treacă de la un partid la altul. Ar trebui de gândit o modalitate prin care să fie stopat acest proces al traseismului politic, care denaturează foarte mult legitimitatea votului alegătorului. Acest fenomen se va menţine probabil atât timp cât nu se va produce instituționalizarea partidele politice.”
Nici o formaţiune parlamentară nu a răspuns deocamdată apelului PAS de a prelua iniţiativa şi de a o înregistra ca proiect de lege în parlament. Cea mai recentă iniţiativă care viza interzicerea traseismului politic, doar că în rândul deputaţilor, cea propusă de PCRM în 2016, a fost respinsă de majoritatea parlamentară.