Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
Vaccinarea elevilor ar putea deveni obligatorie pentru împiedicarea răspândirii COVID-19 în Republica Moldova, însă o decizie în acest sens nu a fost luată încă de Ministerul Sănătății, a declarat experta internațională în sănătate, Ala Tocarciuc, pentru Radio Chișinău. În opinia sa, vaccinarea copiilor este un factor important pentru o mai bună desfășurare a orelor de studii în condiții de pandemie. „Eu cred că tehnic, vaccinarea ar trebui să se petreacă exact în aceleași condiții ca și vaccinarea pentru maturi, în cabinetele medicale sau în centrele de vaccinare sub supravegherea lucrătorilor medicali”, consideră Tocarciuc.
Juristul Nicolae Eșanu, fost secretar de stat al Ministerului Justiției, a declarat pentru TV8 că reforma justiției este un proces de lungă durată, iar actualii politicieni se vor lovi de o rezistență solidă din partea sistemului. În plus, reforma justiției ar trebui să înceapă de la procesele legislative, consideră el. „Sistemul judecătoresc ar putea fi ajutat de politic, dar orice grabă se va solda cu eșec. Dacă noi avem așteptări că justiția va fi reformată într-un an, doi, vom fi foarte dezamăgiți. Cine crede că putem avea două lumi paralele cu o justiție care funcționează și cu un Parlament și Guvern nefuncțional, este o utopie. Atât timp cât Parlamentul va fenta legile, Constituția, bunul-simț pentru a atinge un scop oricât de nobil ar fi acesta, justiția va percepe semnalul că nimic nu se schimbă”, a spus Eșanu.
Scandal diplomatic: Ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, fostul socialist Vladimir Golovatiuc, este acuzat că ar fi hărțuit sexual o colegă din Ambasada – scrie portalul Deschide.md. În material se subliniază că Golovatiuc ar fi chemat-o pe o angajată a misiunii diplomatice la el acasă sub un pretext fals. Acesta ar fi așteptat-o gol la el în apartament, astfel că angajata s-a speriat și a încercat imediat să fugă. „Eu mă întorc din misiune cu o pată mare provocată de dumnealui”, menționează acuzatoarea lui Golovatiuc.
Într-un articol de opinia pentru site-ul Politics, semnat de Valeriu Reniță, autorul scrie că procesul legislativ reintră în normal. El amintește că la cârma parlamentului a fost instalat președintele Igor Grosu și, prin urmare, „falsa enigmă a marilor numiri e rezolvată: Natalia Gavriliță va fi, bineînțeles, premierul, din simplu motiv că locul de speaker este deja ocupat”, consideră Reniță. Autorul spune că marea deziluzie vine de la faptul că vechii/noii conducători au trecut deja testul puterii chiar la sfârșitul iernii și începutul primăverii acestui an. Autorul subliniază că în februarie, când acești demnitari au apărut în fața vechiului Parlament, ei nu au reușit să convingă deputații să-i voteze.
Într-un articol pentru portalul Sănătate Info Irina Papuc scrie că proiectul de modernizare a sectorului sănătății, finanțat cu un credit de peste 30 de milioane de dolari, a bătut pasul pe loc. Un audit al Curții de Conturi a relevat faptul că din patru indicatori stabiliți pentru anul 2020 în cadrul proiectului „Modernizarea sectorului Sănătății” nu a fost îndeplinit niciunul, alți doi indicatori au fost debursați mai târziu, în timp ce unii indicatori nu au fost atinși. „Responsabilii de la Ministerul Sănătății și CNAM spun că de vină a fost pandemia”, se scrie în material.
Actuala guvernare este asemănătoare cu modelul celei din 2001-2005. Asta spune expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnaţ, scrie TRM. Potrivit expertului, o mare parte din deciziile pe care le va lua Guvernul vor face parte din programul președintelui ţării. „Dacă preşedintele îşi depășește atribuțiile constituționale, ar fi bine să se gândească la adoptarea unei noi Constituţii şi să acorde atribuţii autentice preşedintelui, inclusiv introducerea în Republica Moldova a regimului de guvernare prezidențial şi dacă va fi aşa - Guvernul şi preşedintele Republicii Moldova vor lucra împreună”, a menţionat Teodor Cîrnaţ.
Adrian Ciubotaru scrie într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău că ne zbatem să înțelegem cauzele neorânduirii și crizelor noastre de tot genul. „Vrem să știm de ce suntem săraci, de ce suntem europeni doar la față, de ce nu putem învinge relele care anulează orice strădanie de ieșire din groapa în care ne-a aruncat istoria”, afirmă autorul. În opinia sa, corupția e cauza universală a tuturor regreselor colective, dar moldovenilor li se pare că mai mare corupție ca la ei, la nimeni. O altă explicație a tuturor viciilor și eșecurilor noastre este absența cvasitotală a spiritului comunitar, a sentimentului că aparținem unei comunități care se întinde cu mult peste timpul și locul în care trăim efectiv și față de care avem niște obligații, în primul rând morale, afirmă Ciubotaru.