Descoperirea marchează o nouă etapă în studierea antichității de către cercetători, care de această dată pot utiliza inteligența artificială pentru a citi texte ascunse, în acest caz, în pergamentele închise care au rezistat în cenușa vulcanică provenită de la erupția Vezuviului în urmă cu aproape 2.000 de ani, scrie The Guardian.
Sute de papirusuri aflate în biblioteca unei vile romane din Herculaneum au fost arse în întregime atunci când orașul a fost devastat de una din cele mai mari catastrofe naturale care a marcat Roma Antică. Săpăturile arheologice au scos la lumină deja în sec. XVIII peste 1.000 de manuscrise complete sau parțiale, ce se consideră că aparțineau socrului lui Iulius Caesar, Lucius Calpurnius Piso Caesoninus. Din cauză că acestea erau carbonizate, citirea rândurilor scrise cu cerneală neagră era imposibilă, iar pergamentele puteau fi distruse la prima încercare de „desfășurare” a acestora.
Marele pas înainte în citirea materialelor antice a venit de la Vesuvius Challenge, un concurs în valoare de 1 milion de dolari, lansat în 2023 de Brent Seales, un informatician de la Universitatea din Kentucky (SUA), și de antreprenori și cercetători din Silicon Valley. Competiția a oferit premii pentru extragerea textului din scanări CT de înaltă rezoluție ale unui pergament, realizate la Diamond, instalația națională de sincrotron (accelerator de electroni) din Oxfordshire, Marea Britanie.
Peste 2.000 de litere grecești identificate
Luni, 2 februarie, Nat Friedman, directorul unei firme IT din SUA, fondator și sponsor al competiției, a anunțat că o echipă de trei studenți la informatică, Youssef Nader din Germania, Luke Farritor din SUA și Julian Schiliger din Elveția, a câștigat marele premiu de 700.000 de dolari după ce a reușit să identifice și să citească peste 2.000 de litere grecești din pergament.
În octombrie anul trecut, Farritor a câștigat provocarea de 40.000 de dolari pentru „primele litere”, când a identificat cuvântul grecesc pentru „violet” în papirus. El a făcut echipă cu Nader în noiembrie, iar Schilliger, care a dezvoltat un algoritm pentru a desface automat imaginile CT, s-a alăturat lor cu câteva zile înainte de termenul limită al concursului, 31 decembrie.
Papirologii care au studiat textul recuperat de pe pergamentul carbonizat și înnegrit au fost uimiți de această descoperire.
„Asta schimbă complet regulile jocului”, declară Robert Fowler, profesor emerit de greacă la Universitatea Bristolm din Anglia și președinte al Societății Herculaneum. „Există sute de astfel de pergamente care așteaptă să fie citite”.
Dr. Federica Nicolardi, papirolog de la Universitatea Federico II din Napoli, a calificat vestea ca fiind „startul unei revoluții în papirologia de la Herculaneum și pentru filosofia greacă în general”.
„Este singura bibliotecă ajunsă la noi din timpurile Romei Antice”, spune ea.
Un nou filosof la orizont?
„Probabil că este vorba de Philodemus”, a spus Robert Fowler despre autor. „Stilul este foarte noduros, tipic pentru el, iar subiectul este pe placul lui”. Manuscrisul reprezintă o reflecție despre sursele de plăcere, atingând muzica și mâncarea și dezbătând dacă plăcerea trăită dintr-o combinație de elemente se datorează constituenților majori sau minori, abundenței sau deficitului.
„În cazul mâncării, nu credem imediat că lucrurile care sunt rare sunt absolut mai plăcute decât cele care sunt abundente", scrie filosoful roman.
„Cred că își pune întrebarea: care este sursa plăcerii într-un amestec de lucruri? Este elementul dominant, este elementul rar sau este amestecul în sine?”, a spus Fowler. Autorul încheie cu o critică dură la adresa adversarilor săi filosofici pentru că nu au „nimic de spus despre plăcere, nici în general, nici în particular”.
Pergamentele au fost descoperite în biblioteca unei vile luxoase ce se crede că ar fi aparținut socrului lui Iulius Caesar, care a fost senator și consul al Romei Antice.
Dincolo de sutele de pergamente de la Herculaneum care așteaptă a fi descifrate și citite, este posibil ca multe altele să fie în continuare îngropate sub aceeași vilă, ceea ce ar putea justifica noi săpături arheologice. De altfel, aceeași tehnologie ar putea fi aplicată papirusurilor înfășurate în jurul mumiilor egiptene, susține profesorul Fowler.
Acestea ar putea include orice, de la scrisori și acte de proprietate, până la simple liste și chitanțe fiscale, luminând viețile egiptenilor antici. „Există lăzi cu asemenea lucruri în depozitele muzeelor” adaugă profesorul.
De cealaltă parte, provocarea continuă și în acest an, cu obiectivul de a descifra și citi 85% din pergamentele de la Herculaneum. Oamenii de știință doresc să automatizeze complet procesul de urmărire a suprafeței papirusului din interiorul fiecărui pergament și să îmbunătățească detectarea și descifrarea cernelii pe părțile cele mai deteriorate.