Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
40 de ani de la atacul terorist asupra Europei Libere, la München. Pagini din istoria RFE/RL
Unul din birourile RFE/RL, după explozia din 21 februarie 1981.
Sediul posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea de la Munchen, între anii 1951 - 1995.
Ilich Ramirez Sanchez, supranumit și Carlos Șacalul, la o ședință de tribunal în Franța, 28 noiembrie 2000. Atacurile teroriste ale grupului său aveau numele de cod „tango”. „Tango de la München” a vizat sediul RFE/RL. În atentat au fost implicați câțiva oameni, dar, spune Cummings, este puțin probabil ca cineva să fie tras la răspundere. „Șacalul” este deținut pe viață pentru alte atacuri teroriste. Germanul Johannes Weinrich ispășește o pedeapsă pentru explozia de la Centrul cultural francez din Berlinul de Vest, în 1983, iar elveţianul Bruno Breguet, care a detonat explozibilul la München, a fost arestat în Franța în 1982 și la scurt timp a fost eliberat, iar în 1995 a dispărut. Un alt terorist, din grupul basc ETA, a murit în Cuba, iar identitatea sa nu a fost stabilită. Generalul român care a ordonat atacul nu mai este în viață, și nici ofițerul Securității române care a coordonat grupul terorist al lui Carlos Șacalul.
Din această încăpere a sediului RFE/RL de la Munchen pleca semnalul de emisie, peste „cortina de fier”, către circa douăzeci de țări ale blocului socialist și republici sovietice din URSS, în anii 1980.
Noël Bernard, directorul Serviciului românesc la Radio Europa Liberă, în 1981. Pe 23 decembrie același an, Noël Bernard moare din cauza unei forme rapide de cancer. S-a speculat că a fost asasinat din ordinul Securității române, prin iradiere, dar nu s-au găsit dovezi concludente în acest sens. Următorii doi directori ai Serviciului românesc al Europei Libere - Mihail Cismărescu și Vlad Georgescu - la fel, au murit tot de forme galopante de cancer.
Vlad Georgescu, directorul Serviciului românesc al Europei Libere, în 1987
Jurnaliștii Serviciului românesc (de la stânga la dreapta) - Doina Alexandru, Vlad Georgescu, Ioana Crisan, N.C. Munteanu, Munchen, 1986.
Sediul principal al Europei Libere a fost stabilit la München în 1951. Primul program difuzat de la München a fost al Serviciului cehoslovac, pe 1 mai 1951. În imagine este surprins acest moment istoric. Tot Serviciul cehoslovac a fost cel care a început transmisiunile Europei Libere, pe 4 iulie 1950. Prima transmisiune a Europei Libere în limba română a avut loc doar 10 zile mai târziu, pe 14 iulie 1950.
În acea perioadă emițătoarele erau slabe și Europa Liberă încerca să ajungă la auditoriul său de după „cortina de fier” prin diferite mijloace. Deoarece în Europa vântul bate cel mai adesea dinspre Vest spre Est, asemenea baloane ca în imagine erau uneori folosite și ele pentru „răspândirea” știrilor.
Fostul aeroport din Munchen în care s-a aflat sediul RFE/RL, în anii 1953-1966.
Fosta prima doamnă a SUA și una din autoarele declarației universale a drepturilor omului, Eleanor Roosevelt, în studioul Radio Liberty, sfârșitul anilor 1950.
Fostul președinte SUA, Dwight David Eisenhower, și președintele RFE/RL, Rodney Smith, în fața hărții cu țările spre care emitea Europa Liberă la începutul anilor 1960.
În 1994, președintele Cehiei, Vaclav Havel, i-a propus companiei RFE/RL să se mute la Praga, ceea ce s-a și întâmplat în 1995. În imagine, Vaclav Havel la sediul Europei Libere, în 2005, la 10 ani după ce postul de radio și-a început emisia din Cehia.
Sediul RFE/RL de la Praga