Patru teritorii ucrainene controlate de Moscova organizează referendumuri pentru aderarea la Rusia

Patru teritorii ucrainene controlate de Kremlin organizează pe 23 septembrie referendumuri privind aderarea la Rusia. Moscova intenționează să invoce aceste așa-zise referendumuri pentru a anexa părți din teritoriul ucrainean.

Regiunile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie vor organiza voturile anticipate care contrazic dreptul internațional și Carta ONU, în mijlocul celui mai mare război din Europa din ultimele decenii. În discursul său nocturn, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că votul este o farsă și nedemocratic.

Liderii celor patru regiuni, instalați de Kremlin, au anunțat la 20 septembrie, fără niciun avertisment prealabil, că intenționează să organizeze votul privind anexarea între 23- 27 septembrie. Ucraina și națiunile occidentale au declarat că nu le vor recunoaște ca fiind legitime.

Decizia de a organiza scrutinul a fost grăbită și de faptul că armata ucraineană se află în ofensivă în aceste regiuni, eliberând mari porțiuni de teritoriu și anticipând potențiala înfrângere a armatei ruse.

Oficialii și experții occidentali spun că Putin intenționează să folosească referendumul fictiv pentru a pretinde că Ucraina invadează teritoriul rusesc. Kremlinul amenință cu folosirea armelor nucleare „pentru a se apăra”, o încercare de a intimida Kievul și pe susținătorii săi occidentali pentru a nu continua acțiunile militare împotriva invaziei din Ucraina.

Referendumurile, nerecunoscute pe plan internațional, au susținerea politicienilor de la Moscova. Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a declarat în ședința plenară a acesteia că va susține intrarea așa-numitelor republici populare Donețk și Luhansk în componența Federației Rusei.

Un semn că așa-zisele referendumuri fac parte dintr-o strategie mai amplă este și faptul că marți, 20 septembrie, Duma a adoptat în regim de urgență, în a doua și a treia lectură, legi care înăspresc pedepsele pentru infracțiuni comise după declararea mobilizării și a stării de război, inclusiv capitularea voluntară, și pentru refuzul de a urma ordine de stat în domeniul apărării.

O zi mai târziu, miercuri, 21 septembrie, Vladimir Putin anunța că a decis o mobilizare parțială în Rusia. Ar fi vorba, despre 300 de mii de rezerviști.

Mai mulți oficiali de rang înalt și parlamentari din Rusia s-au pronunțat în favoarea organizării referendumurilor în teritoriile ocupate de Rusia din Ucraina. Fostul președinte rus, acum șef al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a scris pe Telegram că anexarea părții ucrainene a Donbasului la Rusia ar fi o „restaurare a justiției istorice”. El a insistat că este esențial ca separatiștii sprijiniți de Moscova în estul Ucrainei să organizeze referendumuri de alipire la Rusia pentru a-și apăra interesele.

Apelurile la anexare au fost aplaudate și de către unii propagandiști pro-război care au făcut presiuni pentru ca Rusia să riposteze mai dur în Ucraina.

„Astăzi, un referendum, mâine - recunoașterea ca parte a Federației Ruse”, a scris, pe Twitter, Margarita Simonian, redactor-șef al postului de televiziune RT. „Poimâine - loviturile asupra teritoriul rusesc se transformă într-un război în toată regula între Ucraina și NATO cu Rusia, dezlegând mâinile Rusiei în toate privințele”.

Implicațiile acestor așa-zise referendumuri sunt multiple. Alexandr Baunov, analist la Carnegie Endowment for International Peace, scria pe Twitter, după anunțarea referendumurile: „Trecerea granițelor Rusiei de către trupe străine – chiar dacă granițele tocmai au fost schimbată – va fi folosită de Putin pentru a justifica… o mobilizare, și pentru a ataca site-uri ucrainene pe care le-a lăsat până acum să funcționeze, dar mai ales pentru a face amenințarea nucleară mai puțin abstractă”. Baunov mai scrie că „Speranța Kremlinului este să ofere astfel mai multă legitimitatea conflictului din Ucraina și în ochii rușilor.”