În acest an, aproape o mie de absolvenți ai Universității de medicină „Nicolae Testemițanu” au depus jurământul lui Hippocrate. Astfel și-au asumat angajamentul moral că, citez din textul jurământului, „sănătatea pacienților va fi pentru ei o obilgație sacră”.
Your browser doesn’t support HTML5
Cu toate acestea, puțini sunt cei care aleg să poarte de grijă pacienților de la sate. Datele Ministerului Sănătății arată că spitalele din țară duc lipsă acută de specialiști în domeniul chirurgiei, cardiologiei și neurochirurgiei. În ce privește medicii de familie - aceștia lipsesc în fiecare a treia localitate. Și asta pentru că o bună parte dintre doctori sunt hotărâți să plece peste hotare. Motivele? Salariile mici și condițiile precare de muncă.
Chiar și așa, mai sunt tineri specialiști care aleg să profeseze la sate. Printre ei și Olga Ciobanu, din Tomai, Leova – o localitate din sudul țării.
Satul Tomai numără peste trei mii de locuitori. Localnicii spun că pe vremuri aveau un spital cu saloane special amenajate pentru pacienți, în care puteai rămâne peste noapte. Astăzi însă, din lipsă de bani, primăria nu-și permite să repare clădirea, prin urmare, doar inscripția de la intrare sugerează că te afli în preajma punctului medical din sat. În interior totul este curat și aranjat cu mare grijă.
Olga Ciobanu este originară din Tomai. Iată de ce, după absolvirea universității de medicină, nu a stat mult pe gânduri și a revenit la baștină:
„Am hotărât să vin la sat deoarece e satul meu natal în primul rând. Știu lumea, știu că este nevoie de medic pentru că foarte mulți ani s-a activat fără medic de familie și am hotărât să vin înapoi acasă.”
Europa Liberă: Satul este destul de mare, cum vă descurcați de una singură?
„Am noroc de asistente medicale. Eu sunt una și am patru asistente medicale. Satul este împărțit în sectoare, fiecare asistentă își știe populația de la A până la Z. Dacă am nevoie de un pacient întreb și îmi spune tot absolut. Am noroc.”
Olga Ciobanu recunoaște că în prezent majoritatea medicilor de familie activează mai mult din entuziasm. Pe lângă condițiile modeste de muncă, birocrația este o altă problemă care le taie din elan:
„Este foarte greu. Pentru a ajunge la o consultație la medicul din Chișinău, pacientul nostru trebuie să vină la mine, apoi să facă un drum la Leova după care să fie programat la un medic care să-l îndrepte mai departe la Chișinău. De utilaj, de condiții de muncă nici nu mai vorbim. Vedeți și singuri în ce stare ne aflăm. Aici nu avem aparate, absolut nimic nu avem. Chiar să începem de la cele mai simple – tonometru, care este deja de ani de zile în stare foarte interesantă. Trebuie să procurăm noi singuri tot.”
Satul Tomai o bună perioadă nu a avut medic de familie. Oamenii erau nevoiți să meargă la raion pentru tratament său să apeleze la medicul din satul vecin, care o dată în săptămână venea la Tomai. Pe Arghira Condrea am întâlnit-o în fața punctului medical. Femeia are numai cuvinte de laudă pentru doctora din sat:
„Acum e ca rezident dumneaei. Se descurcă foarte bine. E foarte deșteaptă, disciplinată, vine la lucru la oră. La chemări prin sat la domiciliu se duce la bolnavii care-s țintuiți la pat. Și la ceilalți pacienți care o cheamă se duce la chemări. E fată foarte bună”.
Totuși, pacienții din Tomai trăiesc cu frica-n sân. Mulți sunt cei care cred că într-o zi, din cauza salariului mic, Olga Ciobanu ar putea să abandoneze localitatea. Emilia Său, cu care am stat de vorbă în centrul satului, tocmai își petrecuse feciorul la muncă peste hotare. Era necăjită săteanca și supărată pe guvernanți:
„Eu socot că la ziua de azi e foarte greu să fii medic tânăr în sat în condițiile care le creează statul pentru tinerii specialiști. În primul rând nu au un salariu decent ca să poată să trăiască. Doamna are o familie. Și din asta rezultă că medicii sunt nevoiți să ia mita care se ia. Cu timpul mă gândesc că o să plece. Or să plece cum am și eu copii mari și-s plecați și nici nu vor să audă. Da asta-i situația la zi. Mă gândesc că statul ar trebui să se uite cu ochi mai buni spre cadrele tinere, mai ales că eu mă gândesc că doamna de la noi din sat a învățat undeva nouă ani de zile și are niște părinți la țară care au susținut-o financiar. Și nu-i ușor să susții un copil financiar chiar și la același buget. În rest, la sat e foarte greu de trăit. Da pentru tinerii specialiști e greu de trăit și la sat și la oraș.”
Directorul Centrului medicilor de familie din Leova, Vladimir Cernăuțan, spune că absolvenţii Universităţii de medicină care acceptă să profeseze la sate pot fi număraţi pe degete.
Cum ar putea autoritățile să încurajeze absolvenții de la medicină să meargă la sate? În primul rând să le ofere salarii motivante, crede Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Experiența statelor din regiune demonstrează că puțini sunt cei care muncesc doar din entuziasm:
„Trebuie să fie o diferență enormă dintre medicii care lucrează la sat și medicii care lucrează la oraș. Vreau să dau un exemplu al Georgiei. Ei au făcut reforma de asistență medicală primară. Diferența dintre salariul unui medic la sat și unui medic la oraș este de trei ori. Adică un medic care lucrează în sat are un salariu de trei ori mai mare decât medicul care lucrează la oraș. Plus la aceasta ei mai primesc și în afară de acel salariu și contribuții pentru a întreține instituția, etc. Adică suplimentar mai primesc ceva bani. La noi, în special după ce s-a făcut reforma de salarizare ne-am pomenit că medicii de la sate au salarii mai mici decât medicii din stațonare. Astfel ei abandonează lucrul în sat și trec să lucreze în staționar, în raion, pentru că acolo tot nu ajung medici. Și merg la un salariu mai mare și la un lucru mai ușor. Astfel, rămânem în continure fără medici.”
Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de muncă pentru anul trecut, arată că în sistemul de sănătate lipsesc sute de specialiști. Cea mai acută lipsă de cadre se constată în domeniul asistenței medicale – fiind vacante aproape 150 de locuri. De asemenea, lipsesc peste o sută de medici specialiști și cîteva zeci în medicina generală. Asta în timp ce an de an aproape o mie de tineri termină studiile la Universitatea de medicină.
* Acest reportaj a fost produs cu sprijinul programului „Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova” implementat de IREX Europe.