Concluziile au fost prezentate în raportul privind „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2023”, realizat de Asociația Promo-LEX.
Astfel, din cele circa 20 de milioane de lei neraportați, circa 15 milioane au fost estimate pentru fostul partid „Șor” și unele formațiuni afiliate echipei oligarhului fugar Ilan Șor. Acestea sunt urmate de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) cu circa 2 milioane de lei nedeclarați, Partidul „Renaștere” cu 1,2 milioane de lei și Partidul „Șansă” cu peste 700 de mii de lei.
Cele mai multe cheltuieli au fost pentru organizarea evenimentelor de promovare politică, presă și materiale promoționale, locațiunea sediilor etc.
Potrivit analistei în domeniul finanțelor de la Promo-LEX, Mariana Focșa, pentru anul 2023 au declarat venituri 34 de partide politice, dintre care 22 au raportat zero cheltuieli. Cele mai multe venituri au fost înregistrate de Partidul Acțiune și Solidaritate – peste 22 milioane de lei, Partidul Socialiștilor din R. Moldova – 10 milioane de lei și Partidul Social Democrat European – 4,8 milioane de lei.
Experții Promo-LEX au indicat că în funcție de sursa veniturilor declarate de partide, 84% dintre acestea provin din alocațiile de la bugetul de stat, 5% din donații de la persoane fizice, 4% din donații de la persoane juridice, 4% din cotizații de membru de partid și 3% din resursele financiare acumulate din activități de partid. 87% din venituri revin la numai șase partide. Restul de 13% din venituri au fost declarate de 28 de formațiuni care au raportat colectarea veniturilor în 2023.
În ce privește plata cotizațiilor, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se situează pe primul loc cu 58% dintre membri care au plătit cotizația, urmat de Mișcarea Alternativa Națională (MAN) cu 50% din membri și la o mare distanță de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) cu doar 5% din membri.
- Citește și: Politicieni bogați și politicieni săraci: ce averi au declarat principalii lideri politici
Promo-LEX susține că situația este una îngrijorătoare, în condițiile în care, în medie, partidele din UE primesc în jur de 55% din venituri de la bugetul de stat, iar în țările cu o democrație mai fragilă, aceasta crește la circa 65%.
„Aceasta ar putea duce la transformarea partidelor în agenți ai statului și tendința de a reprezenta statul în fața cetățenilor și nu invers”, a declarat Mariana Focșa.
Experții Promo-LEX au mai afirmat că se atestă și o creștere a investigațiilor organelor de drept în privința finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Ei au notat că este un aspect salutabil, dar au precizat că nu există încă dosare penale cu o finalitate la acest capitol.
„În premieră, în Republica Moldova, în 2023, un partid politic a fost declarat neconstituțional. De fapt, declararea neconstituțională a partidului Șor nu a stopat această echipă de la promovarea politică și de la activitățile politice pe care le desfășoară și în prezent”, a spus Nicolae Panfil, director de program la Promo-LEX.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te