Pește cenzurat și manechine cu fața în folie de aluminiu. Cum își fac țara de nerecunoscut talibanii afgani

O fotografie realizată pe 7 ianuarie într-un muzeu din orașul Herat, din vestul Afganistanului, arată o expoziție care înfățișa statuile lui Buddha din Bamiyan. Fotografia istorică a fost cenzurată cu vopsea neagră.

O „lege morală” care interzice fotografierea și filmarea „ființelor animate” a fost aprobată pentru prima dată de conducerea talibanilor în august 2024, dar impactul interdicției s-a resimțit doar treptat și nu a fost aplicată în toate regiunile afgane.

Un meniu din provincia Helmand, din sudul țării, cu ceea ce un fotograf AFP a numit pește „cenzurat”.

La 8 ianuarie, s-a anunțat că talibanii au început să aplice interdicția în provincia centrală Uruzgan. Ea a devenit a 24-a dintre cele 34 de provincii afgane în care este în vigoare interdicția imaginilor cu ființe.

Manechine cu fețele acoperite într-o piață din provincia Bamiyan.

Presa din regiunile afectate de noua lege spune că este nevoită să lucreze deja doar cu audio, iar dacă folosește imagini, apoi ele trebuie să înfățișeze numai clădiri sau peisaje. Cel puțin 20 de posturi de televiziune s-au închis.

Un afiș publicitar cu pește în Helmand. Ochii animalului sunt acoperiți cu cuvântul „en-gros”. Angajatul unei companii de turism din Kabul a declarat pentru RFE/RL că păpușile din magazinele de jucării au fost, de asemenea, acoperite în unele zone. El ne-a mai spus că pentru turiștii străini, atâția câți sunt, au devenit o atracție manechinele înfiorătoare, desfigurate din vitrinele magazinelor.

Un manechin învelit în folie de aluminiu în fața unui magazin de îmbrăcăminte bărbătească din Kabul, pe 29 decembrie 2025. Ghidul turistic din Kabul, pe care RFE/RL nu îl identifică din motive de siguranță, consideră că interdicția este rezultatul unei interpretări extreme a regulilor islamice, combinată cu izolarea talibanilor de cultura urbană a Afganistanului în deceniile de insurgență. „Cum n-au trăit la oraș, mentalitatea lor este mai conservatoare”, spune el.

Un tablou de absolvire, cu numele și avatarele anonime ale studenților Universității Medicale Afghane din provincia Kunduz, în mai 2025.„[Talibanii] au petrecut 20 de ani în deșert sau în munți”, ne-a explicat angajatul din turism. „Desigur, [când] vii din deșert sau din munți după 20 de ani în oraș și vezi clădiri de 15 etaje, toalete [în stil occidental] sau alte lucruri, ești surprins.”

Un angajat al muzeului citește o carte în fața unor fotografii cenzurate expuse la Cetatea lui Alexandru din Herat, pe 7 ianuarie.Coranul nu interzice imaginile cu ființe vii, dar unele hadithuri – texte antice considerate a documenta acțiunile, caracteristicile și obiceiurile profetului Mahomed – sugerează că fondatorul islamului se opunea reprezentării ființelor vii.

Un manechin într-un magazin de haine cu fața acoperită cu folie.Un hadith spune: „Cei care încearcă să imite creațiile lui Allah vor primi cea mai severă pedeapsă în Ziua Învierii.”

Un manechin feminin cu văl în Kabul. Unii critici spun că talibanii se folosesc de învățăturile islamice inclusiv ca să împiedice circulația imaginilor cu oameni suferind sub regimul lor intransigent.

O femeie îmbrăcată în burqa fotografiată în provincia Balkh în octombrie 2025.

„ [Interdicția] ascunde efectiv de restul lumii evenimentele cotidiene, opresiunea, tortura și numeroasele încălcări ale drepturilor politice, legale și ale omului comise de talibanii din Afganistan”, a declarat Rahraw Omarzad, directorul Centrului pentru Arte Contemporane din Afganistan în Exil, într-un interviu acordat unui jurnalist în 2024.