Dintr-o perspectivă finlandeză tot ce se întâmplă în Ucraina, Belarus și acum în Kazahstan este despre Rusia, spune într-un interviu cu Europa Liberă europarlamentarul Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda). Deși această țară a optat să stea în afara NATO, nu doar că și-a întărit forțele militare, dar, spune Sarvamaa, „după Marea Britanie și Franța, Finlanda are cea mai solidă armată din Europa. 280.000 de militari foarte bine antrenați, gata de acțiune în câteva zile, și încă 800.000 de cadre în rezervă care ar putea oricând intra în luptă.” Un interviu realizat de Iolanda Bădiliță.
Your browser doesn’t support HTML5
Finlanda și NATO. Iolanda Bădiliță în dialog cu eurparlamentarul finlandez Petri Sarvamaa
Europa Liberă: Șefa guvernului Finlandei, Sanna Marin, a indicat la finalul anului trecut că țara sa „își rezervă dreptul de a solicita aderarea la NATO”. Ulterior, președintele finlandez Sauli Niinistö a abordat aceeași temă în timp ce guvernul de la Helsinki s-a angajat să „consolideze cooperarea cu Uniunea Europeană în domeniul apărării”. Între timp au mai fost și alte declarații pe aceasta temă. Există vreun motiv pentru care aceste declarații apar acum, pe fondul evoluțiilor îngrijorătoare din Ucraina și Kazahstan?
Petri Sarvamaa: „Este evident că aceste declarații au fost făcute în contextul evoluțiilor din ultimele săptămâni de la granița ucrainiană, care au pus pe gânduri Finlanda cu privire la intențiile regimului Putin. Nu putem să nu punem toate acestea în legătură cu ce se întâmplă în Ucraina din 2014 încoace, cu ce se întâmplă în Belarus etc. De aceea Finlanda comunică acum pe această temă.”
### Vezi și... ### Cristian Diaconescu: dacă ar accepta condițiile Rusiei, NATO ar deveni inoperant
Europa Liberă: Este o chestiune de securitate pentru țările scandinave, pentru cele din bazinul Mării Baltice sau pentru tot ce înseamnă vecinătate cu Rusia?
Petri Sarvamaa: „Dintr-o perspectivă finlandeză totul este despre Rusia. Această chestiune cu NATO a fost pentru noi ca un tren care a trecut cu viteză mică în ultimii 30 de ani prin țara noastră. De la căderea Uniunii Sovietice în 1991, Finlanda și-a făcut datoria să își adapteze capabilitățile militare la NATO. Astfel, ca urmare a acestui proces, armata finlandeză ar putea în cazul unui conflict să se alăture imediat structurilor NATO. Nu este atât de simplu, căci aici vorbim de o decizie politică. Finlanda a optat cu un consens politic majoritar să stea în afara NATO, dar să își întărească forțele militare cât mai mult posibil. Astăzi aș putea spune că după Marea Britanie și Franța avem cea mai solidă armată din Europa, una dintre cele mai puternice forțe aeriene și de artilerie. 280 000 de militari foarte bine antrenați, gata de acțiune în câteva zile și încă 800 000 de cadre în rezervă care ar putea oricând intra în luptă. Deci nu este o chestiune de ordin militar pentru Finlanda, ci mai degrabă o chestiune de analiză politică cu privire la stabilitatea regiunii Mării Baltice. Împreună cu Suedia, Finlanda poate contribui la stabilitatea nordului Europei. Personal, am pledat pentru intrarea Finlandei în NATO, căci cred că ne-ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.”
### Vezi și... ### Joe Biden: orice încălcare a graniței ucrainene este o invazie
Europa Liberă: Ce părere aveți despre ce se întâmplă în Ucraina respectiv Kazahstan în ultimele luni?
Petri Sarvamaa: „În Kazahstan totul a pornit, din ceea ce am văzut, de la revolta oamenilor față de creșterea prețurilor la energie. Pentru Rusia a fost încă o dată un motiv sa arate lumii că sunt pregătiți să trimită trupe și armament în 24 de ore. Apoi, Rusia dorește să se asigure că în fostele state sovietice, așa cum este Kazahstan, au un cuvânt important de zis. Cu fostul președinte Nazarbaiev, Putin a avut o relație foarte bună, fostul președinte stabilind poziția dominantă a Rusiei în regiune. Acum, cu noul președinte kazah, vom vedea cum va fi, dar Rusia va dori să își mențină poziția strategică acolo cât de mult posibil. Aștept să se calmeze situația în Kazahstan în perioada care vine.
Acum, dacă ne uităm și la Ucraina, înțelegem că aceste două cazuri sunt foarte diferite. În Kazahstan nu există nici o enclavă rusă în interiorul țării, așa cum avem Luhansk și Donețk în Ucraina. În Kazahstan, deși toată lumea vorbește rusește, este mult mai dificil pentru Putin să își impună puterea acolo. Putin nu are în Kazahstan o comunitate mare de etnici ruși pe care să pretindă că o apără cum face în Ucraina. Bun, Putin nu a făcut un secret din faptul că și-ar dori să repună pe hartă fosta Uniune Sovietică. De aceea, trebuie să urmărim vigilenți ce se întâmplă în Kazahstan.”