Petru Macovei: Niciun caz de sancționare a cuiva pentru atacuri la adresa jurnaliștilor

Vorbind cu prilejul publicării Raportului privind atacurile asupra jurnaliștilor, bloggerilor și angajaților media în 2021, al organizației „Justiție pentru jurnaliști”, cu sediul la Londra, expertul atrage atenția că persoanele care admit asemenea atacuri împotriva jurnaliștilor în R. Moldova nu sunt pedepsite.

Interviu cu Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente

„Noi nu avem vreun caz relevant care ne-ar arăta că – iată – legea în asemenea cazuri a fost aplicată, deși avem legi suficient de bune. Avem articolul 180 prim din Codul Penal ce prevede sancționarea persoanelor cu funcții publice, dar și în general a oricărei persoane care intimidează jurnaliștii, (...) dar această prevedere nu a fost aplicată, cu toate că organizațiile neguvernamentale de media reacționează de fiecare dată atunci când este vorba de un atac mai grav la adresa jurnaliștilor”, afirmă directorul API.

Alte declarații pe scurt:

• Despre numărul atacurilor înregistrate: „În 2021 au fost înregistrate 68 de atacuri împotriva jurnaliștilor din Republica Moldova. Este practic același număr ca în anul precedent, doar că aici ar trebui să facem o mică paranteză și să menționăm că în anul 2021 au avut alegeri parlamentare anticipate, când s-a schimbat puterea, iar raportul relevă că cele mai multe atacuri dintre cele 68 înregistrate au fost comise până la acele alegeri și au fost tocmai cauzate de către fosta putere”.

• Despre tipurile de atacuri la adresa jurnaliștilor: „Sunt trei tipuri de atacuri: atacuri fizice împotriva jurnaliștilor, atacuri non-fizice, inclusiv în spațiul virtual, și atacurile cu utilizarea anumitor mecanisme juridice și economice. Juridice preponderent. Adică asta ar însemna că au fost pornite anumite dosare civile împotriva jurnaliștilor și redacțiilor din R. Moldova. În anul 2021 acest gen de atacuri a prevalat, în anii precedenți situația era diferită”.
  
  „Trebuie să remarcăm că atacurile împotriva jurnaliștilor în rețelele sociale, de fapt campaniile concertate împotriva jurnaliștilor, a celor mai cunoscuți jurnaliști, de exemplu a celor care fac investigații sau a jurnalistelor implicate în diferite dezvăluiri de corupție sau de altă natură au devenit foarte frecvente în ultimii doi ani (2020-2021). În special femeile care lucrează în mass-media sunt ținta atacurilor absolut descalificante din partea diferiților troli sau a unor persoane cunoscute, inclusiv din politică”.
• Despre perpetuarea atacurilor în timp: „Sunt două aspecte care amplifică sau condiționează faptul că această problemă, a atacurilor împotriva jurnaliștilor, rămâne actuală pentru R. Moldova. Este vorba, în primul rând, de faptul că mulți politicieni, președinți ai partidelor, deputați etc (...) nu au elementara cultură și înțelegere a importanței mass-media și a faptului că este absolut inadmisibil să ataci jurnaliștii care se află în exercițiul funcțiunii, indiferent de faptul dacă îți place sau nu politica editorială sau ceea ce a scris sau a făcut un jurnalist sau altul. Al doilea aspect care stimulează perpetuarea acestei situații în R. Moldova este faptul că persoanele care admit asemenea atacuri împotriva jurnaliștilor nu sunt pedepsite. Or, noi nu avem în R. Moldova vreun caz relevant care ne-ar arăta că – iată – legea a fost aplicată, deși avem legi suficient de bune”.
• Despre motivele acestei stări de lucruri: „Explicația rezidă în faptul că cei care au deținut puterea nu înțeleg cât de importantă este mass-media ca pilon al democrației. Mai este și un alt efect advers: faptul că mulți jurnaliști și multe redacții din R. Moldova au fost și sunt controlate de politic. În momentul în care partidul pe care îl servesc este la putere, ei sunt bine-merci, iar în momentul în care partidul intră în opoziție, atunci ei sunt primii care reclamă tot felul de cenzură și atacuri împotriva presei. Deci, este un ghem de probleme care rezidă în funcționarea însăși a democrației în R. Moldova”.
• Despre faptul dacă o guvernare pro-europeană ar trebui susținută univoc de mass-media: „Nici pe departe. Și eu mă bucur foarte mult că, în pofida faptului că avem o guvernare pro-europeană în R. Moldova, există foarte multe voci critice din media, unele cu mai multe argumente, altele – cu mai puține, însă există suficientă critică, iar acele media care în perioada guvernărilor precedente au fost etichetate de socialiști sau de partidul Șor ca fiind pro-PAS etc., multe dintre ele manifestă o politică editorială corectă și reclamă și problemele existente în raport cu actuala guvernare. Aici trebuie să delimităm - există jurnaliști care înțeleg să-și facă meseria onest, indiferent de partidul care este la guvernare la un moment dat, și există jurnaliști care înțeleg că trebuie să susțină neapărat guvernarea”.
• Despre nevoia de reacții oficiale la acțiunile Roskomnadzor-ului de blocare a accesului la site-urile entităților media moldovenești: „Eu mă aștept la o reacție a autorităților moldovenești la aceste cazuri de impunere a cenzurii din partea Federației Ruse pentru instituții media din R. Moldova. (...) Este inadmisibil să aplici mecanismele de cenzură aplicate în Rusia în raport cu instituțiile media din alte țări. (...) Bineînțeles că au de pierdut în primul rând cetățenii Federației Ruse, pentru că nu au acces la informație echilibrată care provine din alte surse decât cele de propagandă din însăși Federația Rusă. Însă atacul unei instituții publice din Federația Rusă împotriva instituțiilor mass-media din altă țară este un lucru care ar trebui să fie cel puțin semnalat de către autoritățile de la noi. Ar fi fost minunat dacă Ministerul de Externe sau altă instituție din R. Moldova ar fi emis o notă prin care Federația Rusă ar fi atenționată că aplicarea unor asemenea instrumente în raport cu media din R. Moldova este inadmisibilă”.