Magistrații europeni au motivat decizia prin faptul că Consiliul Uniunii Europene nu a precizat, în decizia sa din 2023, motivele și dovezile care au stat la baza includerii lui Plahotniuc în lista persoanelor sancționate pentru acțiunile de destabilizare a R. Moldova.
Decizia Tribunalului General al UE nu este definitivă și poate fi atacată de Consiliul Uniunii într-un termen de până la două luni. Contestația va fi examinată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a transmis că nu cunoaște mai multe detalii despre această decizie, dar că „acest individ va rămâne pe lista de sancțiuni a UE, inclusiv în baza deciziei din 2024 și a dovezilor adiționale”.
„Sunt mai multe argumente și decizii ale Consiliului UE pe acest caz, astfel, nu toate căile de atac au fost epuizate”, au spus reprezentanții MAE.
Moldovenii Marina Tauber, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și rusul Igor Ceaika au ajuns pe listele persoanelor sancționate de țările UE în 2023 pentru încercări de destabilizare a R. Moldova.
Sancțiunile presupuneau restricții de călătorie în UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.
- Te-ar putea interesa și: Conturile bancare ale lui Șor, Tauber și Plahotniuc, blocate de guvernul moldovean
Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.
În propunerea de sancționare a lui Șor, Tauber, Cavcaliuc, Plahotniuc și Ceaika se spune că UE „rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova” în fața „activităților destabilizatoare ale actorilor externi”. Autoritățile de la Chișinău și ale UE cred că cei cinci acționează în interesul Kremlinului, pe fundalul agresiunii rusești contra Ucrainei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te