„Planeta goală”: cum apocalipsa demografică nu va avea loc

Mergând împotriva predicțiilor apocaliptice, un studiu al celei mai prestigioase reviste medicale din lume, The Lancet, prezice o scădere masivă a populație în a doua jumătate a secolului.

Mai precis, populația va atinge un vârf în 2064, ajungând la 9,7 miliarde, după care va scădea până la 8,8 miliarde în 2100.

8,8 miliarde este cu mult sub cele 11 miliarde pe care le prevăzuse ONU pentru sfârșitul actualului secol.

Potrivit studiului (preluat și în Franța de Libération), principala explicație, practic singura, pentru o asemenea răsturnare spectaculoasă a previziunilor, este scăderea natalității peste tot în lume.

E vorba în primul rând de facilitarea accesului la contraceptive și de accesul crescând al femeilor la educație. Actualmente, în 94% d in cele 195 de țări în care a fost efectual studiul, rata fecundității este de 1,66% copii pentru fiecare femeie, cu mult sub pragul reînnoirii populației, care este de doi copii de femeie (2,1 mai precis).

Populația va scădea așadar pur și simplu pentru că nu se vor mai naște suficient de mulți copii pentru a înlocui persoanele decedate. (Este vorba, desigur, de înlocuirea populației neluând în seamă migrația.)

Se consideră chiar că populația unor țări, în Europa si Asia, precum Japonia, Spania sau Portugalia își vor vedea populația scăzând la jumătate față de cea actuală:

În Europa, de altfel, potrivit datelor actuale, singura țară care își va menține populația la nivelul celei de acum pare că va fi Franța.

Studiul nu evaluează pozitiv sau negativ datele, ci doar constată, fără a aduce proiecției o interpretare economică, morală sau ideologică. Departe, așadar, de o apocalipsă a suprapopulării, studiul poate fi continuat, folosind același model, pentru a ajunge la concluzia că potrivit algoritmilor rezultați - la un moment dat specia umană ar putea dispărea nemaireproducându-se. Asta se apropie de concluziile cărții a doi jurnaliști canadieni, publicată în februarie anul trecut: Empty Planet, Planeta Goală, care căuta tocmai să aplice datelor un asemenea model potrivit căruia demografia și rata fecundității ar scădea continuu.

Înainte însă de a ajunge la a vedea o planetă goală de oameni, situația la care nu va fi martor nimeni din generațiile actuale, trebuie să ne resemnăm la ceea ce ne revine nouă în viitorul mediu: faptul că peste 30-40 de ani se va atinge piscul supraaglomerării, cu două milioane în plus față de cifra actuală.

În acel moment, ideea că planeta va fi goală peste un număr neprecizat de milenii va fi o slabă consolare.

***

Scăderea continuă a populației R. Moldova are două cauze principale – emigrația şi sporul natural negativ, adică numărul deceselor depășește numărul copiilor nou născuți. Cele mai recente estimări ale Biroului Naţional de Statistică arată că la 1 ianuarie 2020 numărul cetățenilor a constituit 2 milioane 640 de mii, în scădere cu aproape 46 de mii față de anul trecut. Altfel spus, populaţia s-a redus într-un an cu aproape 2% şi cu 8% de la ultimul recensământ, cel din 2014. Drept urmare R. Moldova a ajuns la coada clasamentelor mondiale, fiind ţara cu cea mai mică rata de creştere anuală a populaţiei. Se menţine tendința de îmbătrânire, prin creșterea numărului de adulți şi vârstnici, şi scăderea celui de copii şi adolescenți, constata Valentina Istrati, de la Biroul Naţional de Statistică, într-o recentă dezbatere despre perspectivele demografice ale Republicii Moldova.

„Piramida populaţiei ne arată clar un model de micșorare a populației la vârstele 30-55 de ani ceea ce reprezintă practic un efect cumulativ al ratelor migraţiei în ultimele decenii. Se atestă o micşorare a numărului populaţiei la vârstele mici, la copii care ar putea fi explicată prin faptul că deja migrează familiile în întregime, părinții de peste hotare deja îşi iau copiii pentru a se stabili acolo.”

Un recent studiu al Organizației Internaționale pentru Migrație arată că jumătate dintre moldovenii care muncesc peste hotare și-au pierdut locul de muncă sau acesta le-a fost suspendat din cauza epidemiei de COVID-19. 30 la sută dintre migranți ar putea să revină acasă, ceea ce constituie aproape 255 de mii de persoane. O eventuală revenire a acestor migranţi ar putea schimba tabloul demografic în R. Moldova, dar neesențial şi doar pe termen scurt, întrucât migraţia va continua după redresarea crizei sanitare, consideră Olga Gagauz, cercetător științific principal în cadrul Centrului de Cercetări Demografice:

„Doar revenirea în masă a migranţilor în R. Moldova şi nu pentru o perioadă scurtă, dar pentru a trăi şi a munci acasă poate aduce schimbări pozitive în dinamica demografică, inclusiv în dinamica nașterilor.”

Olga Gagauz consideră că se va produce o scădere a natalității pe fondul crizei sanitare, ceea ce va afecta pe termen scurt situaţia demografică:

„Mai multe familii tinere s-au confruntat cu scăderea veniturilor, cu probleme legate de îmbinarea rolurilor profesionale şi familiale în condiţiile de lucru la distanță. Totodată incertitudinea în viitorul apropiat, ce va fi peste 6 luni, peste un an în ce privește venitul, locul de muncă, posibilități de înrolare a copiilor în grădinițe – sunt factori care pot provoca o pauză în planificarea nașterii unui copil.”

Experta precizează că după stabilizarea situaţiei pandemice, rata natalităţii va creşte temporar, dar nu va schimba tendinţa ireversibilă de îmbătrânire a populaţiei. Concluzia Olgăi Gagauz e că pandemia nu poate schimba radical tendinţele demografice pe termen lung, poate doar accelera sau încetini actualele tendinţe. Iar autorităţilor le revine sarcina să ajusteze în continuare politicile sociale la structura populaţiei, să încurajeze natalitatea, inclusiv prin majorarea alocaţiilor sociale şi să creeze condiţii pentru valorificarea potențialului persoanelor vârstnice.