Polina Sinoveț: „În cazul armamentului nuclear transparența și previzibilitatea sunt singurele lucruri care apără lumea de crize”

Polina Sinoveț, șefa Centrului de Neproliferare Nucleară de la Odesa a acordat un interviu în exclusivitate postului nostru de radio pe tema Tratatului INF.

Polina Sinoveț în dialog cu Lina Grâu

Europa Liberă: SUA și-a anunțat retragerea din Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF). Ce ar însemna acest lucru? Ați scris într-un articol recent că semnarea tratatului în 1987 a scos lumea din Războiul rece. Ce înseamnă va urma acum?

Polina Sinoveț

Polina Sinoveț: „Acum, acest lucru înseamnă a aprofundare tot mai mare a unei posibile curse a înarmării, care de fapt, deja există și o îndepărtare de ceea ce numeam renunțarea la Războiului rece, de detensionare, de dezgheț.

Tratatul INF este în primul rând un simbol al îndepărtării de Războiul rece, iar în al doilea rând, pe el se bazează astăzi într-o anumită măsură Tratatul de Reducere a Armamentului Strategic III (Noul START) dintre Rusia și SUA. Și Congresul a spus de mai multe ori că dată Tratatul INF nu va rezista, atunci și Tratatul Noul START-III nu va rezista și respectiv nimeni nu-l va respecta.

Astfel, reiese că Moscova și Washingtonul se vor întoarce de fapt la epoca de dinaintea primului Tratat de reducere a armamentelor strategice și niciun tratat de limitare a înarmării strategice nu va mai funcționa, nu va ține sub control părțile și nu va mai exista transparență și previzibilitate. Iar în cazul armamentului nuclear transparența și previzibilitatea sunt foarte importante, sunt singurele lucruri care apără lumea de crize, de unele interpretări eronate ale acțiunilor celuilalt, de pașii greșiți și, respectiv, apără lumea, într-o măsură oarecare, de războiul nuclear.

Iată de ce ruperea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare înseamnă și căderea Tratatului de reducere a armamentului strategic START-III, iar căderea celui din urmă presupune alunecarea spre o lume de până la epoca controlului asupra înarmării. Este o situație similară cu criza Caraibelor.”

Europa Liberă: Cine este responsabil de această situație? Moscova adesea acuză SUA de faptul că anume partea americană nu respectă înțelegerile și face referință la Sistemele de apărare antirachetă, inclusiv cele dislocate în România…

Polina Sinoveț: „În realitate, este un argument foarte și foarte tras de păr al Moscovei, cel care ține de sistemele PRO. Pur teoretic, în blocul instalat în cadrul acestui sistem RIM-161 Standard Missile 3 (SM-3) se poate instala în dispozitivul de lansare o rachetă terestră de croazieră Tomahawk.

Asta, în situația în care SUA nu are acest tip de rachete, toate au fost distruse în baza prevederilor Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Au rămas doar rachetele de croazieră „Tomahawk” cu lansare maritimă, dar și acestea vor fi înlocuite de un tip nou de rachete. Și atunci, care este sensul de a modifica sistemele de lansare din cadrul Scutului antirachetă – e o întrebare la care încă nici Moscova nu a inventat ce să răspundă. Deci, este un argument absolut forțat al Rusiei care pur și simplu a fost generat pentru a obiecta ceva și a arăta cât de mizerabil se comportă SUA.

Și celelalte argumente aduse de Rusia pot fi considerate ca fiind încălcări doar cu foarte mult efort și imaginație. Asta, în

timp ce argumentele pe care le aduc SUA când vorbesc despre încălcarea de către Rusia a Tratatului țin de lucruri evidente – o rachetă rusească care există deja de cinci ani, timp în care aceasta a fost testată și instalată. Deci, aici nu trebuie inventat nimic, aici totul este evident.

Iată de ce e de înțeles de ce Rusia dorește să acuze SUA de toate păcatele, cum se și întâmplă de obicei, și să se erijeze în apărătoare a păcii și ordinii pe planetă. Dar, în realitate nu este așa.”

Europa Liberă: Experții vorbesc despre faptul că intrăm cu toții într-o nouă epocă. Ce ar însemna acest lucru pentru Europa?

Polina Sinoveț: Pentru Europa asta însemnă o eventuală instalare pe teritoriul ei a sistemelor de rachete balistice cu rază medie și mică de acțiune, în primul rând vorbim despre rachete americane. Acest lucru implică anumite probleme în interiorul NATO, pentru că nu toate țările-membre NATO vor fi, în mod cert, de acord cu asta.

Pe de altă parte, o parte dintre aceste țări vor deveni ținte

către care vor fi îndreptate rachetele rusești cu rază medie și mică de acțiune. Și acest lucru evident că nu va îmbunătăți deloc situația.

Adică, în Europa va crește tensiunea, în Europa va fi un haos în domeniul controlului asupra înarmării, statele vor fi nevoite să își asume responsabilitatea de a disloca rachete americane pe teritoriul său, asigurându-și astfel, într-o măsură oarecare, apărarea în fața posibilelor ofensive din partea Rusie.

Iar pentru Rusia, acesta va fi încă un semnal pentru amplificarea presiunii militare asupra Europei, pentru amenințarea cu arme etc. Adică, toate acestea vor amplifica foarte mult tensiunea politică și militară în Europa.”

Europa Liberă: Și, cel mai probabil, va crește mult și rolul sistemelor antirachetă care sunt instalate acum pe teritoriul României și Poloniei...

Polina Sinoveț: „Da, dar din păcate, sistemele antirachetă deocamdată nu sunt prevăzute de principiu să anihileze rachete de croazieră, adică posibilitățile lor sunt la moment limitate, pentru că ele au fost construite pentru cu alte sarcini.

Dar este mai mult decât evident că acum toate centrele americane care lucrează la construirea de rachete vor depune un efort real și vor lucra pentru ca, în primul rând, aceste rachete să funcționeze pe direcția Rusiei, iar în al doilea rând să poată intercepta ținte mult mai complexe și mai diverse, precum rachete de rază medie și mică, rachete de croazieră etc.”

Europa Liberă: Zic să îngustăm și mai mult zona de analiză. Ce înseamnă cele întâmplate la sfârșitul săptămânii pentru regiunea noastră – mă refer la Ucraina și Moldova mai ales. Vom fi un fel de „zonă tampon” care va separa Rusia de lumea civilizată, dacă pot zice așa?

Polina Sinoveț: „Pentru Rusia ar fi bine dacă s-ar întâmpla așa, să rămână o zonă tampon. Dar problema este că Ucraina și-a declarat drept scop integrarea în structurile euroatlantice. Și, respectiv, plecarea Ucrainei devine și mai dureroasă pentru Rusia și prețul pe care trebuie să-l plătească pentru menținerea Ucrainei devine unul imens. Dar chiar dacă va fi un preț foarte mare, Rusia în mod sigur nu se va zgârci și din acest motiv Ucraina trebuie să fie pregătită pentru șocuri de tot felul.

Pe lângă acest, un alt moment important este că Ucraina este și ea moștenitor de drept al Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și pur teoretic putem adopta decizia de a produce rachete de acest tip – adică acțiunea Tratatului s-a încheiat, noi putem într-un fel să ignorăm Tratatul START din care facem parte și să începem să producem acest tip de rachete pentru noi și pentru a le comercializa în regiune. Evident că și un astfel de scenariu ar destabiliza situația pentru că răspândirea unor astfel de tehnologii în regiune o va face și mai periculoasă.

În ceea ce privește Moldova, da, cred că și în jurul ei

confruntarea se va amplifica, în ideea de a o menține ca zonă tampon și de a nu admite amplasarea unor rachete pe teritoriul ei. Pentru că este un teritoriu care permite apropierea de Federaţia Rusă și noi rachete acolo ar fi o lovitură foarte dureroasă pentru Rusia. Și cu mai aproape de ea este teritoriul, cu atât mai aprig se va lupta Rusia pentru propriile interese, insistând pe neaderarea Moldovei și a Ucrainei la vreun bloc militar, în special la NATO.”

Europa Liberă: Rusia are o bază militară pe teritoriul Republicii Moldova, este adevărat că nu are acces la ea, pentru că baza este „înconjurată” de Ucraina și Moldova din ambele părți. Credeți că am putea admite ca fiind posibil un scenariu asemănător cu cel care se anunța după anexarea Crimeii, în care Rusia să preia Odessa, sudul Ucrainei, Transnistriei? Credeți că există ceva planuri noi ale Rusiei pentru această regiune?

Polina Sinoveț: „Este foarte posibilă, în primul rând, avansarea Rusiei în acest teritoriu, iar, în al doilea rând, sunt posibile și planuri de dislocare de rachete pe acest teritoriu. Este un scenariu extrem, la limita fantasticului, dar care totuși poate fi imaginat – ca Moldova, în particular Transnistria, să devină for-postul dislocării de rachete rusești, în așa fel încât Europa chiar să se îngrozească de perspectivele confruntării cu Rusia.”

Europa Liberă: Care este rolul Crimeii în această situația nouă? Pot fi amplasate acolo rachete noi? Am impresia că deja sunt destule…

Polina Sinoveț: „Acolo deja sunt de toate. Acolo sunt dislocate sisteme de rachete de croazieră care fac din Europa o țintă a rachetelor rusești, a armelor nucleare ruse. În plus, Rusia poate disloca acolo niște rachete de rază medie și mică pentru a ținti sistemele antirachetă din România și Polonia. Să admitem că Polonia e prea departe, dar România e numai bună pentru asta.”

Europa Liberă: Există vreo perspectivă pozitivă de ieșire din situația creată?

Polina Sinoveț: „Poate dacă Statele Unite vor iniția oficial continuarea tratativelor în cadrul Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Ideea era că acest Tratat nu convine acum nici Rusiei, nici SUA, pentru că doar aceste două state fac parte din acest tratat. Și China, și tot Orientul Apropiat, de fapt, nu fac parte din tratat, în esență, toți au rachete, în afară de Rusia și SUA.

De aceea putem admite situația în care Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare INF va pica pentru a putea iniția negocierile pe marginea unui nou tratat de dezarmare și a include acolo un număr mai mare de state, în primul rând China, dar și alte state care dezvoltă tehnologii nucleare. Atunci va fi vorba despre un tratat mult mai amplu, dacă în mod real va fi posibil de ajuns la un compromis și de a-l semna. Deci, ar putea exista și o astfel de evoluție a evenimentelor – este cea mai bună variantă, optimistă.”