Associated Press a relatat că protestatarii de la Berlin ridicaseră cam 20 de corturi, iar când s-au apropiat forțele de ordine au format un lanț uman în jurul taberei, strigând lozinci ca „Viva, viva Palestina!”.
Tot marți, mai devreme, poliția olandeză arestase cam 120 de activiști, punând capăt unei demonstrații asemănătoare, la Universitatea din Amsterdam (UvA).
La Berlin, poliția chemată de conducerea universității a folosit spray cu piper împotriva unor demonstranți. „Această formă de protest nu este îndreptată spre dialog. La campusul nostru nu este acceptabilă ocupația”, a spus președintele Freie Universitat (FU), Gunter Ziegler.
Administrația universității a spus că unii participanți au încercat să ocupe mai multe săli. Ei ar fi fost nu doar studenți ai universității unde a avut loc protestul, ci și ai altora din Berlin, iar lor li s-ar fi alăturat „indivizi” fără legătură cu viața studențească.
La Amsterdam, poliția a spus că acțiunea ei împotriva protestului de la UvA a fost necesară pentru că el luase deja o turnură violentă, mai ales după ce tabăra pro-palestiniană a fost luată cu asalt de suporterii Israelului.
Imagini transmise de televiziunea națională olandeză NOS arată poliția demolând baricade, demontând corturi și lovind unii protestatari cu bastoanele.
La zeci de universități și colegii din Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Finlanda, Danemarca și alte țări au avut sau au loc demonstrații de condamnare a războiului purtat de Israel în Gaza împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste de multe guverne occidentale.
Participanții la proteste critică ceea ce numesc „genocidul” din Gaza și cer guvernelor și companiilor să nu mai contribuie în niciun fel la finanțarea războiului în care au murit până acum - potrivit cifrelor furnizate de palestinieni - aproape 35.000 de oameni.
- Te-ar putea interesa și: Israelul a ocupat partea palestiniană a punctului de frontieră Rafah, în Gaza
Israelul și suporterii săi, inclusiv mulți studenți evrei de la universitățile respective, spun că protestele ar fi antisemite. Organizatorii resping această acuzație și pun incidentele antisemite reale, petrecute în marginea unor demonstrații, pe seama unor persoane care nu au legătură cu „nucleul” manifestațiilor.
Protestele au provocat în numeroase țări dispute între politicieni și formatori de opinie care sprijină necondiționat Israelul, invocând dreptul său la „autoapărare” și cei care consideră disproporționată riposta israeliană la atacul Hamas din 7 octombrie, soldat cu peste 1200 de morți și luarea a 250 de ostatici.
📰 Europa Liberă este și pe Google News