În România, Casa Regală pregătește funerariile Regelui Mihai, dar și succesiunea. În declarația dată publicității pe 5 decembrie, în care anunța decesul Regelui, Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, promitea „cu aceleași principii și sentimete ca ale tatălui meu, voi continua să servesc interesele fundamentale ale poporului român”.
Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai va fi adus în țară săptămâna viitoare, urmând ca zilele de 14, 15 și 16 decembrie să fie zile de doliu național. Margareta, prima născută și moștenitoarea titlului regal, îi va primi pe cei care urmează să-și prezinte condoleanțe la Castelul Peleș, reședința preferată a monarhilor români. Este vorba despre reprezentanți ai președinției române și moldovene, lideri ai guvernelor de la București și de la Chișinău, diplomați acreditați la București, dar și rude ale Regelui, din casele regale ale Europei.
Sâmbăta cealaltă, pe 16 decembrie, va avea loc slujba de înmormântare la Patriarhia Română, după care, slujba de îngropare se va face pe întuneric, la Curtea de Argeș, acolo unde se află mormintele lui Carol I, primul rege al României și al lui Ferdinand, bunicul lui Mihai.
Principesa Margareta, care după 1990 s-a mutat în România, s-a căsătorit aici cu actorul Radu Duda și a încercat să se integreze în viața socială și politică a țării, a făcut ieri o declarație în care a spus că moartea Regelui este „o pierdere personală și o pierdere pentru întreaga Națiune”, adăugând că „începe un nou timp pentru Casa Regală a României” și că ea, Margareta, va „continua” să servească „interesele fundamentale ale poporului român” la fel cum a făcut-o tatăl său.
Fiica cea mare a Regelui încearcă să-i obișnuiască pe oameni cu noul său rang, acum când toți ochii sunt ațintiți asupra familiei regale. De altfel, potrivit Articolului 1 din noul Statut al Casei Regale, imediat după decesul Regelui „fără vreo proclamație ulterioară, Moștenitorul Evident sau Moștenitorul Prezumptiv, în funcție de cine va fi în viață și primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul și apelativul de Rege sau Regina”.
În acest articol se mai precizează că titlul regal se acordă indiferent dacă titularul va alege sau nu să-l folosească. Această adăugire pare să fie făcută direct de fostul suveran, care a înțeles încă de la prima sa vizită de după căderea comunismului că monarhia nu mai e posibilă în România și că tot ceea ce poate face această instituție este să observe lucrurile de deasupra lor.
Regele Mihai a încercat să transfere asupra Margaretei simpatia de care se bucura, numai că fiicele sale n-au învățat de mici limba română, prima sa născută încă se exprimă cu oarecare dificultate și nu a fost foarte preocupată de lucrurile importante care se întâmplă în capitala țării. În schimb, soțul său, Radu Duda, care-și spune principe, a avut o tentativă de candidatură la președinția României și a scris câteva cărți despre politica și securitatea statului român. De partea cealaltă, Margareta a publicat o carte de rețete regale, sugerând că în interiorul cuplului au fost deja împărțite sarcinile. Urmează să vedem dacă monarhia autohtonă mai are vreun sens fără Regele Mihai.