Numirea în această funcție a lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său rival oficial pentru acest post, președintele român, Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că se retrage din cursă, după ce nu a reușit să se impună, scrie Reuters.
Decizia de numire a lui Mark Rutte la șefia NATO a fost luată de ambasadorii țărilor membre la o întrunire de la sediul alianței din Bruxelles. Președintele SUA, Joe Biden, îl va primi în mod oficial la summitul de la Washington din 9-11 iulie.
Premierul demisionar olandez, aflat la putere în ultimii 14 ani, va prelua mandatul de secretar general al NATO pe 1 octombrie. Actualul deținător al funcției, norvegianul Jens Stoltenberg, a avut un mandat de peste un deceniu, extins repetat de aliați de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.
De la anunțarea candidaturii sale pentru această funcție, Rutte a fost susținut în special de SUA, Marea Britanie, Franța și Germania. Mai reticente s-au arătat țările din estul Europei, care au insistat că este timpul ca un reprezentant al lor să ocupe acest post. Pretenția a fost în cele din urmă retrasă, iar Rutte a primit și sprijinul lor.
- Te-ar putea interesa și: România donează Ucrainei un sistem Patriot, iar Iohannis renunță la candidatura la șefia NATO
Alte două state reticente la candidatura sa au fost Ungaria și Turcia. Budapesta a așteptat scuze pentru unele afirmații ale premierului olandez despre politicile guvernului condus de Viktor Orban. Nu este limpede dacă Rutte s-a conformat, dar a avut o vizită la Budapesta încheiată cu declarații cordiale.
Mandatul lui Mark Rutte ar urma să fie marcat de războiul din Ucraina și relațiile tot mai tensionate cu Rusia, dar și de posibila revenire la Casa Albă a lui Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării dorința SUA de a sprijini membrii alianței în cazul unui atac asupra acestora. (C.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te