„Invalidarea referendumului a produs o mare surpriză în societatea românească” (Emilian Isăilă/ Ziare.com)

Ziare de la București

Consultarea populară a fost, în opinia lui Matei Vișniec, un „selfie” al României de azi (Dilema Veche).

Lumea continuă să se întrebe în România de ce a eșuat referendumul. O face și presa, care se întoarce la ce spuneau sondajele înainte de scrutin: prezența la vot va fi de peste 30%. Un singur sociolog a spus clar că nu va fi așa, Alin Teodorescu – notează Emilian Isăilă într-un articol apărut pe site-ul ziare.com. Estimările, a spus într-un interviu din 22 Teodorescu, se fac pe o cifră incorectă a românilor cu drept de vot. Și oricum, această cifră trebuie ponderată cu așa-numitele modelele matematice dezvoltate pe baza experienței. Dacă s-ar fi făcut, s-ar fi văzut că nu erau șanse de validare. Vladimir Ionaș, un alt sociolog citat de Isăilă, se referă la profilul cultural al românului, despre care se spun multe. De pildă că ar fi unul tradițional, atașat de biserică. Da, dar mai degrabă la nivel de superstiții, declară profesorul de psihologie Daniel David. Concluzia lui Emilian Isăilă: „Invalidarea referendumului a produs o mare surpriză în societatea românească, iar efectele sociale și politice nu vor întârzia sa apară”.

Daniel Gorgonaru (blogurile Adevărul) înregistrează deja un semn: greii Partidului Național Liberal se reped pe listele pentru europarlamentare. S-ar zice că e de bine pentru partid, inclusiv pentru liderul destul de contestat Ludovic Orban, care astfel nu va mai avea opozanți. Numai că explicația mult mai plauzibilă este că Vasile Blaga, Crin Antonescu și Mircea Hava, poate că și Gheorghe Falcă, Dan Motreanu şi Cristian Buşoi preferă avantajele vieții de eurodeputat perspectivei că PNL nu va mai fi la guvernare după viitoarele alegeri legislative.

Matei Vișniec (Dilema Veche) așează referendumul românesc în context european: în Europa nu se fac asemenea consultări pe teme de societate, ci doar pe „chestiuni foarte serioase de ordin constituţional, politic, economic, militar, geostrategic sau legate de suveranitate, de reunificare, de frontiere, de sănătate publică”. De aceea, nu s-a întâmplat ca un referendum să fie invalidat, ba mai mult, până nu demult rezultatul era invariabil DA. Abia în 2005 francezii au spus NU când a fost vorba de adoptarea Tratatului european; englezii au spus NU acum doi ani rămânerii în Uniunea Europeană, de asemenea câteva țări nordice au la activ referendumuri cu rezultat negativ.

Ceea ce s-a văzut acum cu ochiul liber a fost efectul de bumerang al consultării, pentru că intenţiile subterane au devenit străvezii...

În România, ceea ce s-a văzut acum cu ochiul liber a fost efectul de bumerang al consultării, pentru că intenţiile subterane au devenit străvezii, iar miza a fost modestă. Referendumul privind definirea familiei a fost, în opinia lui Vișniec, un „selfie” al României de azi, „cu absolut toate angoasele, dilemele, umbrele şi luminile ei, cu tot ceea ce o trage înapoi şi cu tot ceea ce o frămîntă în raport cu istoria mai accelerată a altora”. Din fericire, mai spune comentatorul, un selfie înregistrează doar un moment fulgurant, destinat uitării.

În numărul încă în curs al revistei Newsweek România sunt postate două comentarii dinaintea scrutinului. Observațiile autorilor rămân de interes. Mircea Marian remarcă veștile cu care a intrat în referendum Partidul Social-Democrat: dacă ar fi acum alegeri, le-ar câștiga opoziția. Această opoziție care, crede Marian, continuă să doarmă în Parlament și dă semne că nici nu vrea la guvernare, unde e greu. Dar PSD s-ar putea să piardă alegerile din 2020, iar opoziția va trebui să guverneze și nu va ști cum. Și din nou PSD va ieși la suprafață. Silviu Sergiu (Newsweek de asemenea) preferă să vadă partea plină a paharului. Acest referendum a dinamizat partidele noi.