La Paris, săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné oferă în ultimul său număr (doar în ediția pe hârtie) o întreagă analiză a mecanismului juridic internațional prin care Vladimir Putin și alți prezumtivi criminali de război din conducerea Rusiei ar putea fi aduși în fața unei justiții neutre.
Le Canard enchaîné, publicația franceză care, sub fațada cunoscută și asumată de aparentă superficialiate, este cea mai bine introdusă în mediile serviciilor secrete și ale armatei, analizează posibilitățile reale de a-l aduce pe Putin în fața justiției internaționale.
După ce constată că britanicul Karim Khan, procurorul Curții penale internaționale de la Haga, a început deja cercetările împotriva lui Putin, Le Canard amintește însă, ca un duș rece, că Rusia nu a semnat carta fondatoare a Curții Penale internaționale, cum de altfel nu au semnat-o nici Statele Unite și nici Ucraina.
### Vezi și... ### Procurorul CPI se opune planului UE de înființare a unui tribunal special pentru UcrainaRaport ONU despre crime rusești în marginea Kievului
Forțele ruse au ucis extrajudiciar cel puțin 441 de civili în marginea Kievului, în ceea ce probabil par a fi fost crime de război relativ ușor de dovedit, în primele săptămâni de la invazia Ucrainei, potrivit unui raport al ONU publicat joi. Numărul real de civili uciși sumar este probabil să fie „considerabil mai mare”, arată raportul.
Armata în ajutorul guvernului britanic
În acest timp, despre armată mai citim că în Marea Britanie, cum o scrie The Daily Telegraph: mulți în mediile militare trebuie acum să se gândească să renunțe la Crăciun, deoarece parte din armată a fost informată că soldații vor trebui să fie gata pentru a înlocui lucrătorii în grevă. Greve care se vor întinde pe toată iarna.
„Nu este în regulă” să se aștepte ca personalul Forțelor Armate să înlocuiască lucrători din sectorul public care câștigă mai mult decât ei, spun însă personalități militare de rang înalt.
Peru, jocuri video și Canada: informațiile nopții
— Fostul președinte peruan se află azi în arest preventiv. În urma loviturii de stat eșuate, fostul președinte peruan Pedro Castillo a fost plasat în „detenție provizorie” pentru șapte zile, joi, informează La República, aducând informații complementare. Castillo este urmărit penal pentru „răzvrătire” și „conspirație”, după ce a încercat să dizolve parlamentul – o decizie neprevăzută în Constituție.
Procuratura a justificat arestarea preventivă prin „riscul de fugă” al fostului președinte, precizează cotidianul de stânga. În paralel, președintele mexican Andrés Manuel López Obrador a confirmat joi că Castillo îi ceruse azilul politic. „Consultări” sunt în desfășurare cu autoritățile peruane pentru a studia cererea președintelui decăzut, a declarat ministrul mexican de externe.
— Washington s-a opus preluării Activision de către Microsoft. Comisia pentru Concurență din SUA (FTC) a intentat joi un proces în încercarea de a bloca achiziția de către Microsft a editorului de jocuri video Activision Blizzard, relatează CNN. Acordul de 69 de miliarde de dolari, care ar face din Microsoft al treilea cel mai mare editor de jocuri video din lume, ar putea oferi gigantului informatic „mijloacele de a dăuna concurenței” și ar putea avea „un efect negativ asupra prețurilor și calității jocurilor”, estimează FTC.
— Canada: provincia Alberta se opune autorităților de la Ottawa. Alberta, condusă de puțin timp de ultra-conservatori, a adoptat joi un proiect de lege care susține preeminența legilor sale față de cele ale guvernului federal, în anumite domenii precum protecția mediului sau extragerea petrolului. Opoziţia a denunţat „un amestec” de „pretenţii neconstituţionale”, precum și un „capriciu provincial” care „ofensează procesul democratic” şi „ameninţă investiţiile” în respectiva provincie, potrivit Radio Canada.
UE: după un munte de unt — un munte de cocaină
În sfârșit, săptămânalul francez Courrier International, care oferă în traducere presa de pe întreaga planetă, pune problema cocainei în Europa și a eșecului luptei împotriva drogurilor, redeclanșat recent de președintele columbian Gustavo Petro. În fața traficului și a violenței care îl însoțește, întreabă Courrier International, nu este oare timpul să reglementăm producția și consumul de cocaină? În presa europeană, pozițiile evoluează de la o extremă la alta.
### Vezi și... ### Cum folosesc cartelurile columbiene Portul Constanța pentru a aduce tone de droguri în EuropaScrie Courrier International: „Acum patruzeci de ani, din cauza supraproducției de lapte, Europa se prăbușea sub un munte de unt. De acum înainte, în Anvers, în Belgia, ne prăbușim sub un munte de cocaină.”
Într-un articol alarmant, Gazet van Antwerpen, cotidianul din Anvers, în Belgia, scrie că autoritățile locale nu mai știu cum să elimine tonele de cocaină confiscate (aproape 90 de tone în 2021, un record absolut), cum o constata recent și De Standaard. Primăria din Anvers plănuiește chiar, pentru a le distruge, să construiască noi incineratoare. O urgență, pentru că între timp drogurile stau depozitate, iar autoritățile se tem că grupuri infracționale ar căuta să pună mâna pe ele.
Un editorial remarcat din The Economist publicat recent, spunea de asemenea: „Prohibiția nu funcționează – și asta mai ales când vine vorba de cocaină”, afirma săptămânalul britanic (și liberal, de altfel), adoptând o poziție foarte clară:
„Adevărata soluție ar fi doar legalizarea completă, permițând non-infractorilor să furnizeze un produs strict reglementat și puternic taxat, așa cum fac producătorii de whisky sau țigări.”