Anul 2024 este cel mai mare an electoral din lume. Peste 3,7 miliarde de oameni din 72 de țări au fost și încă urmează să fie chemați la urne.
Pe acest fundal, presa internațională a fost preocupată tot anul cu scrutine: alegeri europene în 27 de țări, alegeri uriașe în India (populație: 1,45 miliarde de oameni!), alegeri definitorii în SUA, patru seturi de alegeri în România, din care două încă urmează... iar lista continuă.
Prea puține dintre aceste alegeri au permis presei numită de „mainstream” vreun dram de optimism.
În schimb, extrema dreaptă și forțele autoritare prind avânt mai peste tot: Tbilisi își mută axa spre Kremlin cu forța, în ciuda dorinței populare, zeci de noi europarlamentari extremiști au câștigat fotolii la Bruxelles, iar Donald Trump sare pe trambulina „adevărului alternativ” spre un posibil nou sejur la Casa Albă.
Chiar și unde a ieșit ceva mai bine, tot nu s-a terminat bine. În Franța, unde alianța de stânga a reușit să mobilizeze votul împotriva extremiștilor de dreapta ai lui Marine le Pen, președintele Emmanuel Macron le-a refuzat dreptul de a guverna și a numit un guvern condus de un conservator.
Ei bine, pe acest fundal, alegerile din Moldova au ieșit în evidență, în ciuda tensiunii despre rezultatul votului, tocmai pentru că acestea au ieșit cum sperau politicienii moderați, tradiționali, din alte părți.
Candidata pro-europeană, Maia Sandu, a învins eforturile masive de interferență rusească, o bătălie văzută în presa occidentală drept una de tip David versus Goliat. Alegătorii s-au prezentat în numere mari la urne, învingând numeric orice imixtiune rusească, prezentând mobilizare exemplară față de apatia multor alegători din Occident. Cumpărarea voturilor a fost demascată, nu s-a lăsat cu incidente violente.
Presa vestică răsuflă ușurată, dar promite să stea cu ochii pe următoarele mișcări din „mica țară post-sovietică profund divizată”, „un sendviș între Ucraina și România”, cum ajunge să fie prezentată Moldova majorității cititorilor.
În New York Times, editorul pentru Europa Centrală și de Est, Andrew Higgins, scrie de la Varșovia despre alegerile din Moldova, oferind o analiză cuprinzătoare: de la calea occidentală a Moldovei, la condițiile economice, influența presei și bisericii din Rusia.
El descrie contextul internațional tensionat: atât UE cât și SUA s-au uitat cu teamă înspre Moldova, după rezultatul alegerilor de săptămâna trecută din Georgia, unde partidul prorus și-a cristalizat puterea într-un scrutin marcat de fraudă electorală.
În timp ce multe site-uri dau detalii mai ales despre Maia Sandu și președinția ei, New York Times dă cititorilor detalii și despre contracandidatul său, explicând legăturile lui Stoianoglo cu Rusia.
Ziaristul Marc Champion scrie în secțiunea de Opinii de la Bloomberg: „Putin a pierdut o rundă în Moldova, dar lupta nu s-a încheiat”. Champion alege să se concentreze pe resursele enorme investite de ruși pentru a face moldovenii să voteze cu Stoianoglo și pe contra-eforturile moldovene împotriva acestei influențe, din ultimele două săptămâni.
„De ce să le pese americanilor și europenilor? [Moldova și Georgia, n.r.] sunt țări mici și sărace care ar putea ajunge membri problematici ai UE”, spune Champion. Răspunsul: Moldova a dat o lovitură ego-ului lui Putin, care nu pare că va reuși să facă Rusia mai mare decât a găsit-o, spulberând mitul că destinul Rusiei este de superputere imperială.
„Aceste țări nu vor fi neutre, pentru că Putin nu le va lăsa să fie neutre”, spune Champion. „În urmărirea scopurilor sale, Putin nu trebuie să invadeze o țară NATO, dar trebuie să divizeze Europa și să despartă alianța trans-atlantică” prin alegerile din țări care n-au părut până acum importante.
Corespondenții Stephen McGrath și Vadim Ghirda scriu pentru AP despre interferența rusească în alegeri și schema orchestrată de Ilan Șor, oferind o perspectivă despre cât de dificil a fost pentru instituțiile statului să protejeze procesul democratic.
Moldova nu e adesea în atenția presei internaționale, însă războiul din Ucraina a arătat multora că soarta țării nu este de ignorat.
Pentru BBC, editorul Paul Kirby descrie discursul de victorie al Maiei Sandu: „Cu vocea răgușită, și-a lăudat compatrioții pentru că au salvat Moldova”.
Kirby a discutat și cu consiliera pe afaceri externe a președintei, Olga Roșca, care spune despre rezultatele divizate din țară versus diaspora: „Niciodată nu împărțim oamenii între moldovenii de acasă și cei din străinătate - vedem moldovenii ca o mare familie”.
The Guardian arată cifre: nu doar de la vot, ci financiare. Ei scriu despre Planul de creștere economică dintre EU și Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, dar și despre cele 100 de milioane de dolari investite de Moscova în influențarea primului tur de alegeri.
În Financial Times, corespondenta Polina Ivanova amintește că Sandu este primul președinte moldovean reales pentru un al doilea mandat.
Reacția presei europene continentale
Euronews, site de știri european cu prezență în mai multe țări de pe continent, le aduce utilizatorilor la cunoștință schema de cumpărare a voturilor orchestrată de oligarhul fugar Ilan Shor, o operațiune susținută de Moscova.
Politico a discutat cu Siegfried Mureșan, europarlamentar român din partea PNL și președinte al delegației Parlamentului European la Comisia de asociere UE-Moldova. Mureșan spune că victoria lui Sandu este marcantă în drumul spre „un viitor unde beneficiile Uniunii Europene se resimt în viețile și casele tuturor moldovenilor”.
Presa din Italia, țară unde locuiesc cel puțin 114.000 de moldoveni, a scris și ea despre alegerile din Moldova. La Stampa descrie câștigul „fotofinish” al Maiei Sandu, asemănând-o cu alergătorii olimpici pentru care ochiul liber nu poate surprinde victoria, și doar camera foto demonstrează victoria.
Moldova rămâne pro-europeană, scrie La Repubblica, după ce diaspora „a recompensat-o din nou” pe Sandu.
Il Post dă cititorilor câteva detalii despre istoria post-socialistă a Moldovei și explică schimbarea direcției țării în ultimii patru ani, în timp ce Domani pune accent pe interferența rusească, care a marcat alegerile.
În Spania, El Pais scrie că „Moldova e o țară tăiată în două”, dar că mobilizarea diasporei a înclinat balanța în favoarea candidatei pro-europene.
Comunitatea europeană a îmbrățișat Moldova în ultimii ani, motiv pentru care și cititorii presei europene sunt mai interesați de direcția politică a Chișinăului.
Francezii de la Le Monde scriu că victoria Maiei Sandu este un nou obstacol pentru Kremlin, în timp ce UE și Ucraina pot răsufla ușurate.
„Țara a primit vestea [rezultatului final, n.r.] cu calm. Nu a fost jubilație în fața sediului de campanie a Maiei Sandu. N-au fost claxoane, nici artificii, cum au fost acum patru ani”, scrie Le Monde, punctând că fără votul diasporei, ar fi câștigat Stoianoglo.
Analiștii consultați de France24 spun că, tocmai datorită faptului că diaspora a asigurat câștigul Maiei Sandu, ea va fi dependentă în următorul mandat „de exterior”.
Nemții de la Deutsche Welle au ales să scoată în evidență importanța acestor alegeri pentru viitorul european al Moldovei. Der Spiegel scrie despre interferența rusească, inclusiv avioanele care au dus alegătorii la Baku, Istanbul și Minsk. Tagesschau alege, ca alte site-uri de știri, să scoată în evidență rolul diasporei, dar și faptul că Sandu le-a mulțumit moldovenilor și în rusă, nu doar în română.
Zeit Online a făcut loc printre articolele despre alegerile din SUA unuia despre alegerile din Moldova. El explică cititorilor criticile aduse împotriva celor doi candidați: că Sandu nu a adus progrese economice și că Stoianoglo este acuzat de a fi marioneta Kremlinului.
Ucrainenii de la Kyiv Independent privesc cu optimism spre victoria Maiei Sandu „în ciuda interferenței rusești nemaiîntâlnite”, de la voturile cumpărate la amenințările cu bombă de la secțiile de vot.
Cursa din Moldova este o lecție importantă pentru oficialii de la Kiev. Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski trebuia să intre în cursa pentru un al doilea mandat în primăvara acestui an, însă autoritățile au amânat alegerile prezidențiale de frica destabilizării țării la mâna Kremlinului și îngrijorați că mulți dintre ucraineni nu ar putea participa la procesul electoral.
Din presa rusească
Agenția de presă a Kremlinului, TASS, nu a dat niciun citat din discursul de victorie al Maiei Sandu. În schimb, reporterii ei au discutat cu Igor Dodon, care le spune că moldovenii nu i-au acordat președintei încrederea.
Meduza, site de știri independent și anti-Kremlin, are un podcast despre alegerile din Moldova, în discuție cu jurnalista și scriitoarea Paula Erizanu și cu Ecaterina Locoman, profesoară de studii internaționale la Universitatea din Pennsylvania.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te