Your browser doesn’t support HTML5
„Neutralitatea trădătoare” este titlul comentariului semnat de Nicolae Negru pentru Ziarul Național. Autorul își îndreaptă atenția spre decizia a patru deputați din grupul Pro-Moldova, printre care Sergiu Sîrbu și Ruxanda Glavan, de a părăsi fracțiunea. Nicolae Negru se întreabă dacă nu cumva „Vladimir Plahotniuc își regrupează forțele”? Comentatorul politic spune că, în spațiul public, prevalează opinia că suntem martorii constituirii unei noi majorități parlamentare postelectorale, cu participarea deputaților Partidului Șor, dar s-ar putea ca acest punct de vedere să fie greșit, conchide Nicolae Negru. El consideră că o alianță deschisă între Igor Dodon și Ilan Șor e mai puțin probabilă decât o alianță ascunsă Dodon-Plahotniuc-Filip, cu participarea mai multor deputați „neafiliați”.
Victor Pelin, comentatorul Agenției de știri „IPN”, dedică un amplu articol candidaților la șefia statului Renato Usatîi și Igor Dodon. Autorul își îndreaptă atenția spre altercația dintre cei doi politicieni, după ce Usatîi a mers la întâlnirea electorală a lui Dodon cu suporterii săi de la Fălești. Odată cu apariția lui Usatîi audiența s-a împărțit în 2 tabere adverse, care scandau lozinci pro și contra celor 2 candidați. Singura ieșire din situația delicată era ca Igor Dodon să accepte să răspundă la întrebările contracandidatului său. Refuzul Igor Dodon de a-i permite lui Renato Usatîi să-i pună întrebări a provocat o altercație între cei doi. În consecință, Igor Dodon s-a văzut nevoit să părăsească sala unde urma să se desfășoare întâlnirea sa electorală. Între altele, Victor Pelin, observă că afișându-se la întâlnirea cu Igor Dodon, candidatul Usatîi a mai avut un scop: să demonstreze că Dodon este însoțit la întâlnirile electorale de bodigarzi plătiți din banii publici.
Portalul Media-azi.md scriu că membrii Consiliului Audiovizualului (CA) sunt de părere că activitatea furnizorilor de servicii media în această campanie electorală se încadrează „în limitele normalității”, chiar dacă aceștia au comis și unele încălcări. Săptămâna trecută, autoritatea a decis doar să atenționeze verbal posturile vizate. Unii reprezentanți ai ONG-urilor de media sunt însă de părere că CA s-a remarcat în această perioadă printr-o „indulgență fără precedent”, dar și că o parte dintre furnizori „meritau altceva decât arătatul din deget”. Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, împărtășește opinia CA precum că „furnizorii de servicii au fost mai aproape de ceea ce trebuiau să facă în comparație cu ceea ce au făcut la ultimele alegeri - parlamentare și locale generale”, dar crede că activitatea fiecărui furnizor trebuie să fie raportată la cerințele legii și nu la felul în care s-a manifestat în trecut.
Portalul de limbă rusă Newsmaker.md observă că prețul de achiziție a gazelor naturale, care este inclus în tarif, s-a schimbat încă în primăvara acestui an, iar în lunile aprilie-mai, „Moldovagaz” avea deja motive să se adresa către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pentru a fi revizuite tarifele. Dar solicitarea către ANRE a fost transmisă abia în luna septembrie, iar tarifele noi urmează să fie aprobate cu patru zile înainte de alegerile prezidențiale. „Moldovagaz” a propus micșorarea tarifului pentru populație cu 8,6%. Iar ANRE a propus minus 14% și compensarea acestei reduceri din contul tarifelor mari pentru CET-uri. Mai mulți experți, între care Victor Parlicov, fost președinte al ANRE, consideră că această micșorare a tarifelor poartă un caracter vădit electoral. Jurnaliștii de la Newsmaker.md amintesc că nu este prima dată când reducerea tarifelor în Moldova se folosește în scopuri electorale ori acestea sunt modificate la indicația guvernanților. În anul 2018, premierul de atunci, Pavel Filip a făcut un apel de a reduce tarifele la gaze și, mai târziu, ANRE a aprobat prețuri noi.
„Averea Academiei s-a evaporat după reforma promovată de Guvernul condus de Pavel Filip” este titlul articolului de fond al portalului specializat pe teme economice Mold-street.com. Jurnaliștii scriu că anul trecut, valoarea patrimoniului public al Academiei de Științe a Republicii Moldova a continuat să se reducă abrupt și la începutul acestui an a constituit doar 107 milioane de lei. Altfel spus, în doar un an valoarea patrimoniului s-a diminuat de patru ori. „Micșorarea este din cauza excluderii din evidența contabilă a valorii mai multor terenuri, în baza unei hotărâri de guvern din 2019”, explică Agenția Proprietății Publice. E vorba de o hotărâre a Guvernului Filip, adoptată în martie anul trecut, la propunerea lui Vladimir Baldovici, director APP, prin care mii de terenuri proprietate publică a statului au fost trecute în administrarea agenției. Jurnaliștii de la Mold-street.com amintesc că Vladimir Baldovici a fost demis în iunie 2019 de guvernul condus de Maia Sandu pentru presupusa implicare a acestuia în privatizări dubioase.