În centrul atenției presei de la Chişinău sunt lista miniștrilor viitorului executiv şi programul de guvernare pentru care premierul desemnat Natalia Gavriliţa va cere vineri, 6 august 2021, votul de încredere al Parlamentului.
NewsMaker.md publică detalii din biografia potențialilor membri ai viitorului cabinet de miniștri şi subliniază că premierul desemnat Natalia Gavriliţa revine la structura guvernamentală de până la optimizările operate de fosta guvernare democrată. Astfel numărul de miniştri va fi majorat de la 9, la 13, la fel şi cel al ministerelor fiind din nou separate cel al sănătaţii de cel al muncii şi protecţiei sociale, ministerul educaţiei, de cel al culturii, cel al transporturilor de cel al infrastructurii, precum şi ministerul agriculturii de cel al mediului. În articol se mai precizează că pentru a fi învestit noul executiv trebuie să obţină 51 de voturi ale deputaţilor, iar formaţiunea majoritară – Partidul Acţiune şi Solidaritate are 63 de mandate.
Agora.md rezumă prevederile programului de guvernare ale viitorului executiv, inclusiv măsurile promise în primele patru luni de mandat, grupate în patru direcţii. Prima - gestionarea eficientă a crizei sanitare, inclusiv, prin crearea unui consiliu de experți medici care să furnizeze Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, în comun cu instituțiile specializate ale statului, analize și prognoze ale situației pandemice. Alte direcții țin de reforma justiției, pachetul anti-corupție, precum şi creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile, inclusiv prin majorarea pensiei minime la 2 mii de lei. A patra direcție pentru acțiunile din primele luni de activitate ține de restabilirea finanțării externe. În articol se precizează că Guvernul Gavrilița promite în acest sens să reia, între altele, dialogul cu Fondul Monetar Internațional în vederea încheierii unui nou memorandum de țară și securizării finanțării externe pe termen mediu.
Viitorul Guvern al R. Moldova este unul axat pe investiţii şi modernizare, iar oamenii aşteaptă de la acest Executiv crearea de noi locuri de muncă şi reducerea decalajelor între regiuni. De această părere este eurodeputatul român, Siegfried Muresan, citat de TVR Moldova. El salută divizarea unor ministere şi noua structură a Executivului propusă de Natalia Gavriliţa. „Este foarte bine că structura viitorului Guvern de la Chişinău cuprinde un minister separat al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. Oamenii aşteaptă de la Guvern crearea de noi locuri de muncă şi reducerea decalajelor între regiuni, iar pentru asta este nevoie de dezvoltarea infrastructurii… Este foarte bine că există un minister separat al Mediului. Pentru a creşte calitatea vieţii oamenilor, trebuie ca reducerea poluării şi protejarea mediului să fie o prioritate pentru orice Guvern. O altă decizie bună este desemnarea unui viceprim-ministru pentru digitalizare. Investiţiile în digitalizare vor aduce noi locuri de muncă mai bine plătite… întreprinderi mai competitive pe plan internaţional, precum şi o administraţie publică mai performantă, cu servicii publice mai bune pentru cetăţeni”. Mureşan aminteşte că R. Moldova are la dispoziţie un Plan de Relansare de 600 de milioane de euro din partea UE pentru „investiţii în infrastructura rutieră, digitală, energetică, în competitivitatea economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi în reformele pe care le aşteaptă cetăţenii R. Moldova în administraţia publică, domeniul bugetar, justiţie şi combaterea corupţiei. De aceea, este un lucru bun că viitorul guvern are o structură nouă, axată pe aceste priorităţi de investiţii şi reforme”, mai precizează Siegfried Mureşan.
„Multă expertiză și puțină memorie instituțională” – astfel descrie noua garnitura de miniștri comentatorul politic Anatol Țăranu, citat de jurnal.md. Deși noua echipă nu este foarte experimentată, speranța legată de acest Guvern este una crucială, precizează el. „Sunt foarte multe nume noi, oameni tineri, oameni neîmpovărați cu experiențe și apucături de vechile stiluri de guvernare. Să sperăm că ei vor putea să aducă un curent proaspăt a ceea ce se numește guvernarea în R. Moldova”. Cu referire la programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Anatol Țăranu afirmă că este unul dintre cele mai voluminoase prezentate până acum. „Există cunoștințe care le permit să ia hățurile în mâini și să înceapă să dirijeze cu domeniile care sunt în custodie. De la minister, la minister lucrurile vor fi diferite”, mai spune Anatol Țăranu.
Televiziunea afiliată socialiștilor Accent TV publică pe pagina sa web comentariul analistului Corneliu Ciurea care califică componenţa viitorului executiv drept una „experimentală”. „Acești reprezentanți ai ONG-urilor vor experimenta, în principiu, să gestioneze. Dar problema lor este că teoria este foarte diferită de practică. Prin urmare, o perioadă pregătitoare este importantă pentru ei – să o numim 100 de zile – în care trebuie să învețe și să înțeleagă foarte repede funcționarea mecanismului de management al R. Moldova. Dacă nu, și continuă să insiste asupra premiselor teoretice, atunci cred că vor începe foarte repede să greșească”. Ciurea nu vede cu ochi buni nici majorarea numărului de ministere. „Acest management va fi mai degrabă improvizațional, bazat pe principiul – „ceea ce am visat în această dimineață”, conchide Corneliu Ciurea.
Expertul în drept constituţional Teodor Cîrnaţ, citat de noi.md, consideră că restructurarea guvernului este inevitabilă pentru eficiența maximă a viitorului cabinet de miniştri. „Ceea ce am văzut din 2016, când s-a mers pe varianta comasării mai multor ministere sub gigantul unui minister-căpușă, nu a dat roade. S-a mers pe varianta atragerii miniștrilor care nu erau din domeniu, nu posedau cunoștințe depline într-un domeniu sau altul. De exemplu, în domeniul sănătății și muncii nu puteau găsi un expert care să le îmbine cu succes pe ambele”, explică Teodor Cîrnaţ. El anticipează că odată cu creșterea numărului de ministere, vor fi lichidate alte instituții şi agenţii aflate în subordinea guvernului, precum şi poziții guvernamentale, în special cele de secretari de stat.
Mold-street.com remarcă, între altele, că noul executiv va avea patru vicepremieri, dintre care unul, în premieră, responsabil de digitalizare. Această funcţie i-ar putea reveni lui Iurie Ţurcanu despre care se scrie în articol că este expert în domeniu cu o experienţă de 15 ani. În prezent este Coordonatorul Digitalizare la Agenţia de Guvernare Electronică la care activează de un deceniu. Se mai precizează că Ţurcanu este unul dintre dezvoltatorii principalelor platforme digitale guvernamentale.
Realitatea.md relatează că după învestirea noului Cabinet de miniștri, președinta țării, Maia Sandu va rămâne fără câțiva consilieri prezidențiali, iar Administrația Prezidențială – fără secretarul general. Din cei care urmează să părăsească fotoliile prezidențiale în favoarea celora de la Guvern se numără: consiliera în domeniul Sănătății, Ala Nemerenco, și cea în domeniul apărării și securității naționale secretară al Consiliului Suprem de Securitate (CSS), Ana Revenco. Un alt membru al CSS, Vladislav Kulminski, la fel se regăsește în noua garnitură a Guvernului Gavrilița, fiind propus în calitate de vicepremier pentru reintegrare. Iar secretarul general al Președinției, Andrei Spînu, care a fost ales și deputat pe lista PAS, la alegerile parlamentare din 11 iulie, este propus la funcția de viceprim-ministru şi ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.