Președintele Germaniei a anunțat alegeri parlamentare anticipate pe 23 februarie

Frank-Walter Steinmeier anunță decizia de a dizolva Bundestagul german și de a programa noi alegeri pentru 23 februarie anul viitor, Berlin, 27 decembrie 2024.

Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a dizolvat vineri Parlamentul de la Berlin și a stabilit data alegerilor legislative anticipate pentru 23 februarie. Decizia vine după ce guvernul condus de Olaf Scholz a eșuat în a primi vot de încredere din partea deputaților.

Criza politică de la Berlin a pornit de la dizolvarea coaliției lui Scholz, marcată de dispute politice interne cu privire la modul de relansare a celei mai mari economii europene, dar a fost amplificată și de un atac mortal comis cu o mașină-capcană săptămâna trecută la o piață de Crăciun, ceea ce a reluat dezbaterile aprinse din țară cu privire la securitate și imigrație.

Un medic saudit, Taleb al-Abdulmohsen, în vârstă de 50 de ani, a fost arestat la locul atacului, care a avut loc în orașul Magdeburg, în estul țării, care s-a soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, scrie AFP.

Ministra Afacerilor Interne a Germaniei, Nancy Faeser, a spus că atacatorul de la Magdeburg avea opinii „islamofobe”, dar motivul exact al atacului rămâne neclar. În urma incidentului, cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, a făcut apel la germani să „își unească brațele” și să nu permită „urii să ne determine coexistența”.

Confirmând data de 23 februarie pentru alegerile parlamentare anticipate, Steinmeier a subliniat nevoia de „stabilitate politică” și a făcut apel ca campania electorală să fie „condusă cu respect și decență”.

Oamenii depun flori la un memorial organizat aproape de locul producerii tragediei de la târgul de Crăciun din Magdeburg.

Opoziția conduce în sondaje

Partidul de opoziție, Uniunea Creștin Democrată, condus de Friedrich Merz, conduce în sondaje cu aproape o treime din intențiile de vot. Politicianul, văzut drept viitorul cancelar, a promis o linie mai dură privind imigrația, precum și o schimbare spre dreapta a politicilor sociale și economice.

Friedrich Merz, președintele Uniunii Creștin Democrate din Germania

Vineri, Merz a scris despre atac în buletinul său informativ, arătând antecedentele penale ale suspectului și întrebându-se: „De ce nu scăpăm de astfel de oameni înainte să facă ceva atât de îngrozitor?”.

Dacă este necesar, legea ar trebui modificată pentru a facilita deportările, a spus el.

Pe locul al doilea în sondaje se plasează formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) cu 19% din intențiile de vot, care a organizat luni la Magdeburg ceea ce a numit un miting „memorial”.

La eveniment, liderul regional al AfD, Jan Wenzel Schimdt, a spus că Germania „nu mai poate primi nebuni din întreaga lume” și a cerut țării „să închidă granițele”.

Îngrijorări privind „interferențele străine”

Steinmeier a mai spus vineri că-și dorește ca „campania să se desfășoare cu mijloace corecte și transparente” și a avertizat cu privire la pericolele „influenței străine... care este deosebit de intensă pe X”, platforma de social media deținută de miliardarul Elon Musk.

„Ura și violența nu trebuie să aibă loc în această campanie electorală, nici denigrarea sau intimidarea... toate acestea sunt otravă pentru democrație”, a spus Steinmeier.

Social-democrații lui Scholz sunt în urmă în sondaje cu doar 15%. Coaliția sa, numită „semafor”, creată alături de verzi și liberal-democrați, s-a prăbușit la 6 noiembrie, ziua în care Donald Trump a fost reales la Casa Albă.

Acest lucru l-a determinat pe Scholz să convoace săptămâna trecută un vot de încredere pe care l-a pierdut, deschizând calea pentru alegeri anticipate. El va rămâne cancelar interimar până la formarea unui nou guvern, ceea ce ar putea dura câteva luni după alegeri.

Cancelarul german, Olaf Scholz, în timpul ședinței parlamentului, când a cerut votul de încredere pentru guvernul pe care-l conduce, Berlin, 16 decembrie.

În timp ce programul CDU rămâne vag în ce privește sprijinul pentru Ucraina, în special la partea legată de armele ce ar trebui trimise Kievului, deși Friedrich Merz a spus că ar oferi rachete cu rază lungă de acțiune, social-democrații lui Scholz se opun trimiterii acestui tip de armament deoarece „Germania și NATO nu trebuie să devină ele însele părți la război”.

În ce privește problema spinoasă a relansării economice, aflate în dificultate, ambele partide doresc să revigoreze marca „Fabricat în Germania”, să stimuleze investițiile și să modernizeze infrastructura care se destramă.

Conservatorii germani merg mai departe și chiar și-ar dori să studieze dacă unele dintre centralele atomice închise din Germania pot fi repuse în funcțiune.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te