Unirea şi statalitatea: un ping-pong al declaraţiilor

Lista a 53 de localităţi în care aleşii locali ar fi semnat aşa numita declaraţie de susţinere a statalităţii a fost publicată de un activist socialist pe internet.

Preşedintele Igor Dodon a anunţat azi pe Facebook că în mai puţin de 24 de ore „majoritatea consilierilor” din peste 50 de primării au semnat „declaraţii pro-statalitate şi anti-unire” şi că numărul acestora va creşte. Respectivele declaraţii le condamnă pe cele „de unire” semnate simbolic pentru a marca centenarul Unirii Basarabiei cu România de aleşi locali din 13 localităţi. Pe aceștia, Dodon i-a avertizat în ajun că sunt pasibili de pedepse penale. Ce cred aleşii locali de o parte şi de alta despre acest ping-pong al declaraţiilor?

Your browser doesn’t support HTML5

Unirea şi statalitatea: un ping-pong al declaraţiilor


Lista celor 53 de localităţi în care aleşii locali ar fi semnat aşa numita declaraţie de susţinere a statalităţii a fost publicată se pare de un activist socialist pe internet cu tot cu declaraţiile scanate. În majoritatea localităţilor socialiştii şi alte forţe de stânga pro-ruse domină consiliile locale sau raionale. Sunt însă şi excepţii. În lista publicată nu se mai regăseşte comuna Cotul Morii din raionul Hânceşti, despre care socialiştii anunţau anterior că ar fi adoptat o atare declaraţie, ca ulterior să se adeverească că ea fusese semnată de singurul consilier socialist de acolo.

Mai mulţi primari şi consilieri cu care am reuşit să discutăm ne-au confirmat informaţia, dar ne-au spus că în mai multe sate aceste declaraţii au fost semnate fără a informa neapărat primarul şi fără a convoca o şedinţă a forului local. Bunăoară, primarul democrat Ion Guranda din satul Goleni raionul Edineţ a aflat despre isprava consilierilor locali doar după ce noi l-am rugat să confirme informaţia. Ion Guranda critică gestul aleşilor locali, chiar dacă printre semnatarii declaraţiei sunt şi colegii săi de partid:

„Este doar o hârtie şi sunt sigur că este un camuflaj. Cineva din timp a tipărit această declaraţie şi a adus-o. Ţinând cont că majoritatea consilierilor sunt vorbitori de rusă, sunt etnici ucraineni, ei sigur că au căzut în capcană şi au semnat. Eu din principiu nu pot să fiu de acord cu aşa ceva întrucât cred că noi am fost aleşi în funcţie pentru a rezolva problemele satului, dar nu pentru a decide vectorul extern al ţării.”

Primarul liberal-democrat Oleg Horodişteanu din satul Gaşpar, din acelaşi raion Edineţ, ne-a spus şi el că a aflat din presă că cinci din nouă consilieri au semnat o astfel de declaraţie.

În total în raionul Edineţ aleşii locali din patru localităţi au dat curs demersului, iar într-o singură comună Parcova a fost semnată declaraţia de Unire. Vicepreşedintele raionului, Valerian Ciobanu, spune că astfel de iniţiative dezbină şi mai mult societatea:

„Cu chestiile acestea ar trebui să se ocupe savanţii. Să vină în Parlament cu o poziţie ştiinţifică şi Parlamentul să adopte o decizie oarecare. Dar să lăsăm la atitudinea femeii de la sat care sta la sapă nici televizor nu are şi nici ziare la ziua de azi să hotărască că ea e pentru statalitate sau unire e imposibil. La sat lumea e împărţită 50 la 50.”

În oraşul Soroca, 14 din 27 de consilieri locali au semnat o declaraţie prin care condamnă gestul simbolic de Unire semnat în alte localităţi. Între ei şi consilierul independent Iurie Todireanu:

„Vreau să vă spun un singur lucru noi suntem pentru statalitatea Republicii Moldova şi nu facem jocuri politice.”

El a criticat însă această competiţie a declaraţiilor care pare să ia turaţii:

„Socot că e o situaţie nu prea plăcută. Pur şi simplu e o situaţie politică. Nu e clar care va fi finalul la toată istoria aceasta. Socot că Moldova are mult mai grave probleme decât aceste jocuri de unire sau neunire.”

Primarul oraşului Soroca, Victor Său, nu a sprijinit iniţiativa, despre care spune şi el că e o luptă politică între Partidul Socialiştilor şi unionişti. Edilul precizează că în general îi sprijină pe aleşii locali care au semnat simbolic declaraţiile de Unire, dar că nu le vede rostul:

„Unirea nu se face prin declaraţii, ci prin alţi paşi. Pur şi simplu să ieşi să face declaraţii care e efectul? Eu îmi susţin colegii, bine că au pornit aşa ceva, dar eu sunt mai pragmatic. Eu am şi dat întrebarea care este continuitatea. Mi s-a spus că nu se ştie. Eu cred că dacă se face un astfel de pas trebuie să fie şi o finalitate.”

Satul Puhoi e unul din cele 13 în care aleşii locali au semnat declaraţii de Unire. Edilul de aici, Petru Frunze, spune că a fost un gest simbolic şi că nici măcar nu a fost supus votului în cadrul Consiliului local:

„Nu este un act juridic, este un act din voinţă proprie, din suflet. Nu este o procedură care să meargă prin consiliu, să fie trecută în ordinea de zi, votată şi ulterior prezentată la Cancelaria de Stat fiindcă nu are efect juridic. Să fi avut efecte juridice neapărat trebuia să treacă prin toată procedura necesară.”

Pentru Frunze mai spune că au anticipat eventuale reacţii de răspund, dar consideră acele anti-declaraţii ca fiind semnate de ochii lumii.

Nu e limpede deocamdată cu ce se va încheia acest ping-pong al declaraţiilor.

Marți, într-un interviu la Europa Liberă, preşedintele Igor Dodon i-a avertizat din nou pe aleșii locali care au semnat declarații simbolice de unire cu România că sunt pasibili de pedepse penale şi că va convoca pe această temă Consiliul Suprem de Securitate.