„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”, a spus președintele Klaus Iohannis, a cărui mandat a expirat în decembrie anul trecut.
Iohannis a rămas în funcție după ce Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut, al căror prim tur a fost câștigat de naționalistul puțin cunoscut până atunci Călin Georgescu. Magistrații au invocat atunci încălcarea legislației și interferențe în procesul electoral.
În Parlamentul de la București, cererea de demarare a procedurilor de suspendare din funcție a președintelui Iohannis a strâns semnăturile a 178 de parlamentari din rândurile partidelor naționaliste ca Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul SOS România, Partidul Oamenilor Tineri, dar și din rândurile formațiunii Uniunea Salvați România.
Iohannis a calificat acest demers drept unul „păgubos” și a spus că „toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”.
„Nimeni nu va înțelege un astfel de demers. Vom fi efectiv de râsul lumii”, a spus președintele român.
Pentru ca suspendarea să fie aprobată în plenul reunit al Parlamentului României, sunt necesare 233 de voturi. Partidele care au inițiat procedura de suspendare au 215 voturi în total, dar se crede că ar putea atrage diferența necesară, dată fiind popularitatea scăzută a lui Iohannis.
Potrivit Constituției României, președinte interimar va deveni șeful Senatului, în prezent liderul interimar al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan. El va deține funcția până după alegerile prezidențiale, programate în luna mai curent.
Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 4 și 18 mai. Sondajele de opinie îl dau ca principal favorit pe Călin Georgescu.
Știre scrisă cu ajutorul Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te