Prezidențiale 2024 în România. Ce politică externă promovează principalii candidați?

Mircea Geoana, Ludovic Orban, Kelemen Hunor, Elena Lasconi, George Simion, Cristian Diaconescu - la o dezbatere a candidaților la președinție, luni, 18 noiembrie.

Alegătorii români, inclusiv cei din R. Moldova, vor vota în următorul weekend (21-23 noiembrie) în primul tur al alegerilor prezidențiale, la capătul celui de-al doilea și ultimului mandat al lui Klaus Iohannis. Europa Liberă trece în revistă opinii de politică externă ale candidaților cu șanse.

Politica externă este printre cele mai importante atribute ale președintelui României. Conform Constituției, el încheie tratate și desemnează reprezentanții diplomatici ai României în străinătate și îi primește pe cei ai altor state.

Relația cu Uniunea Europeană & NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite sunt principalele teme de politică externă care se regăsesc în programele electorale ale tuturor celor cinci candidați cu cele mai mari șanse în cursa electorală - Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) și Mircea Geoană (independent).

Relația cu Uniunea Europeană

Candidații oscilează între a clama relații bune cu partenerii europeni și consolidarea poziției României în Uniunea Europeană - cum reflectă programele lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi sau Mircea Geoană - și un spirit justițiar prin care UE trebuie să răspundă pentru o pretinsă desconsiderare a cetățenilor români în comparație cu alte naționalități - cum rezultă din programul lui George Simion.

Nicolae Ciucă - Apartenența necondiționată la Uniunea Europeană

O bună parte din programul pentru politică externă al lui Nicolae Ciucă se referă la rolul României în interiorul Uniunii Europene.

Nicolae Ciucă, candidatul PNL la președinția României, la deschiderea oficială a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, în București, 24 iulie 2024.

A șasea poziție ca reprezentare în Parlamentul European, prin numărul de europarlamentari români, spune el, ar trebui reflectată în beneficiile pe care le are România în relația cu Uniunea Europeană.

Beneficiile apartenenței la UE: România a beneficiat de aproximativ 66 de miliarde de euro de la aderarea la UE, cu un raport de 3 euro primiți pentru fiecare euro contribuit.
Impactul economic al UE: Calitatea de membru al Uniunii Europene a atras investiții internaționale și a contribuit la dezvoltarea economică și modernizarea legislației și instituțiilor.
Uniunea Europeană - club de elită al prosperității în lume: Putem trece la nivelul superior de prosperitate numai în interiorul Uniunii Europene. O altă cale este de neconceput! Mai mult, avem o poziție foarte bună dacă socotim criteriile care, în general, stau la baza organizării instituțiilor decidente ale Uniunii, fiind a șasea țară ca pondere în Parlamentul European.


Sursa: Programul politic al lui Nicolae Ciucă

George Simion - relație tensionată în care cetățenii trebuie apărați în relația cu UE

George Simion se referă la relația cu UE ca la una tensionată, în care cetățenii trebuie apărați pentru că, susține el, românii ar fi tratați ca inferiori altor nații.

Lansarea lui George Simion pentru alegerile prezidențiale din România, la Arenele Romane.

Scopul său politic în calitate de președinte ar însemna luarea de măsuri pentru protejarea cetățenilor români și stoparea „înjosirii” lor de către străini.

Egali în drepturi: Cetățenii români sunt egali în drepturi cu cetățenii oricăror alte state europene, deci nu există justificări să fie tratați altfel. Respingem tentativele de limitare a puterii și suveranității statelor naționale la nivelul UE.
Cetățeni neegali în drepturi: Prin Planul SIMION voi/vom implementa măsuri pentru ca statul român să poată oferi asistență juridică oricărui cetățean român care se confruntă cu încălcări ale statutului său de cetățean egal cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene.
Împrumuturi în condiții egale: În materie de politică financiară, România trebuie să beneficieze de condiții egale cu celelalte state când vine vorba de contractarea de împrumuturi sau de primirea de fonduri europene. Politica AUR nu va fi una a înjosirii și resemnării, așa cum ne-au obișnuit guvernările trecute!

Sursa: Programul politic al lui George Simion

Elena Lasconi - consolidarea poziției în UE

Candidata USR, Elena Lasconi, are unul dintre cele mai succinte programe electorale, inclusiv în ceea ce privește programul de politică externă.

Consolidarea poziției în UE: Consolidarea rolului României în UE și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA;
Avanpost european: Întărirea poziției de avanpost al democrației occidentale în această parte a Europei;
Pro-Schengen: O ofensivă diplomatică pentru admiterea urgentă în Spațiul Schengen.

Sursa: Programul politic al Elenei Lasconi

Marcel Ciolacu - adâncirea proiectului de integrare europeană

Marcel Ciolacu, premier în funcție, vorbește în programul său de politică externă despre realizările înregistrate în ultima vreme de România în relația cu Uniunea Europeană.

Adâncirea proiectului european: Vom susține adâncirea proiectului de integrare europeană în beneficiul cetățenilor și vom avea o voce mai activă în procesul de luare a deciziilor la nivel european.
Pozițiile câștigate sub mandatul său: Avem pentru prima dată un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, doi vicepreședinți ai Parlamentului European, președinte al uneia dintre cele mai importante comisii din PE – Comisia REGIO, de dezvoltare regională, iar prezența românească în instituțiile europene este din ce în ce mai numeroasă. Am semnat recent acordul prin care găzduim în România prima agenție europeană, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică.

Sursa: Programul politic al lui Marcel Ciolacu

Mircea Geoană - integrarea în zona euro

Integrarea în Schengen și în spațiul monetar EURO sunt obiectivele concrete ale lui Mircea Geoană în relația cu Uniunea Europeană.

Fostul Secretar General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, la forumul de securitate regională Globsec de la Praga, 30 august 2024.

Candidatul independent abordează și el în programul său electoral tema populistă a românilor ca nație periferică a Europei.

Schengen - o prioritate: Aderarea neîntârziată și integrală la Spațiul Schengen. Voi folosi toate instrumentele politice, economice bilaterale și multilaterale pentru atingerea acestui obiectiv. Tergiversarea pe temei politic a acestui obiectiv va fi tratată ca un act de ostilitate împotriva României și va fi gestionat ca atare.
România neperiferică: România în centrul politic și economic și nu la periferia Europei.
Zona Euro: Pregătirea condițiilor pentru aderarea la Zona Euro.

Negocierea bugetelor: Dezvoltarea capacității de negociere și de pregătire a marilor dosare europene. Negocierea intransigentă, dar inteligentă a următorului buget UE 2027-2035, care include tranziția de la PNRR.

Sursa: Programul politic al lui Mircea Geoană

Relația cu NATO și SUA

Toți cei cinci candidați din fruntea sondajelor electorale marșează pe o relație corectă și principială cu Alianța Nord-Atlantică.

Unii dintre candidați leagă apartenența la NATO de întărirea capacității militare a României și de ajutorul dat Ucrainei, alții evită un astfel de subiect sau declară public că România nu ar trebui să arate niciun fel de susținere pentru vreuna dintre părțile beligerante.

De asemenea, relația cu NATO este privită în legătură directă cu Statele Unite ale Americii, mulți dintre candidați făcând un corolar cu apartenența la Uniunea Europeană din cele trei tipuri de legături.

Marcel Ciolacu - obiectivul meu e a ține România departe de război

Relația strategică cu NATO se traduce, în viziunea actualului premier, în creșterea PIB pentru Armată la 2,5% la sută și dezvoltarea capacităților de apărare.

Marcel Ciolacu la congresul PSD din august 2024, când a fost reales președinte al partidului și a fost desemnat candidat la președinția României.

Și la capitolul NATO, Ciolacu se laudă cu realizările sale în calitate de prim-ministru.

Elena Lasconi - NATO legat de dezvoltarea formatului B9

Elena Lasconi vede evoluția ulterioară a României în interiorul Formatului Bucharest 9 (B9) și prin atragerea Greciei în cadrul acestuia, lucru care ar duce la consolidarea flancului estic al alianței.

Formatul B9 este o organizație înființată în 2015 la București, din care fac parte foste state sovietice sau care au fost sub influența fostului URSS - Lituania, Letonia, Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia și Ungaria - ca urmare a invadării Crimeei de către Rusia, în 2014.

Elena Lasconi la lansarea candidaturii la prezidențiale.

Mircea Geoană - România, gazda summitului NATO din 2030

Fostul secretar general adjunct al NATO vine cu câteva idei concrete despre întărirea relației cu Alianța Nord-Alantică, dar e de părere că nicio țară nu se poate baza pe aliați, ci trebuie să aibă și propriile instrumente de apărare și acțiune strategică bine puse la punct.

În această direcție, militează pentru o nouă Strategie de Apărare și Securitate Națională, care va include și riscurile economice și de reziliență societală.

Nicolae Ciucă - Avem nevoie de o Mare Strategie

Nicolae Ciucă leagă și el bugetul Apărării de apartenența la NATO, de redezvoltarea industriei militare și de recăpătarea demnității angajaților ministerului pe care l-a condus între 25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023.

George Simion - Vrem întărirea NATO, dar nu ne băgăm în războaie

Candidatul AUR susține formal apartenența la NATO și întărirea flancului estic și sudic al Alianței.

În același timp, se cataloghează ca singurul candidat care își asumă neimplicarea României într-un război și menținerea neutralității, deși nu precizează cum ar putea face asta în condițiile în care statutul NATO prevede apărarea unuia dintre membrii săi în cazul în care statul respectiv este atacat din exterior.

Relația cu Moldova

Republica Moldova este un subiect la care se referă toți candidații, cu variațiuni minime. De la susținerea integrării în Uniunea Europeană – cum se regăsește în programele lui Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu, la un spațiu economic comun de dezvoltare la care face referire Elena Lasconi sau chiar la reunirea cu Republica Moldova, despre care vorbește George Simion.

Articol preluat în rezumat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te