Actualul premier al României, președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, se află, în sondaje, în topul preferințelor românilor la alegerile prezidențiale.
Crticii spun că în calitate de prim-ministru, Marcel Ciolacu și subordonatul său politic, ministrul PSD al Apărării, Angel Tîlvăr, nu au reușit să promoveze și să adopte în Guvern niciuna dintre Legile Apărării cerute de șeful Statului Major al Apărării.
Președintele AUR, George Simion, crede că populația ar trebui să învețe voluntar tehnici de „supraviețuire și luptă asimetrică".
În programul său de candidat la Președinție, Marcel Ciolacu scrie că, „în ceea ce privește modernizarea tehnologică (n.r. militară), România a făcut deja pași importanți în direcția consolidării statutului de pilon de securitate pe Flancul Estic al NATO.”
Liderul Partidului Social Democrat (PSD) enumeră câteva dintre dotările noi ale Armatei, precum lansatoare de rachete HIMARS și mașinile blindate Piranha.
În același document, Marcel Ciolacu promite că, până la finalul lui 2024, Guvernul României și Administrația SUA vor semna contractul pentru achiziționarea avioanelor de generația a V-a F-35.
Marcel Ciolacu promite și că Forțele Navale nu vor mai fi „văduvite de dotări”.
Marcel Ciolacu promite că „în ceea ce privește resursele umane ale Armatei se va continua dezvoltarea învățământului militar, de la nivelul liceal până la cel post-universitar, prin investiții în infrastructura academică și în modernizarea programelor de pregătire, în acord cu cele mai moderne tendințe la nivel mondial.”
Liderul PSD se angajează și la „adoptarea de măsuri de creștere a gradului de motivare a personalului armatei noastre, prin asigurarea unui nivel de salarizare decent” fără să dea detalii însă.
Liderul AUR, George Simion, vrea ca România să fie și în NATO, și neutră
Una dintre dorințele președintelui Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, este să transforme România într-o țară neutră din punct de vedere militar.
Viziunea lui este că „țara trebuie să rămână în stare de neutralitate, pentru că pacea este cea mai importantă pentru mine.”
Elena Lasconi spune că Armata României trebuie să aibă 100 de mii de soldați profesioniști.
George Simion și partidul pe care îl conduce promit: „Vom denunța orice formă de implicare a României în conflicte externe [...] Voi fi președintele care va menține România în afara oricărui conflict armat.”
Dan Claudiu Degeratu, fost șef al Secției de Apărare a Delegației Permanente a României la NATO, afirmă că ceea ce spune George Simion este incompatibil cu Tratatul de la Washington, cel de înființare a NATO.
Am fi neutri doar „dacă facem ca Franța. Decidem să nu participăm militar la Alianța Nord Atlantică (NATO) și rămânem doar politic. Dar Franța lui [Charles] de Gaulle era nucleară”, explică expertul în politici internaționale și de securitate.
În programul său prezidențial, George Simion susține că vrea „întărirea flancului NATO din Estul Europei, precum și transformarea României într-un lider regional în flancul de Sud al NATO și al UE, ca urmare a fructificării potențialului economic, militar și geopolitic al țării”.
Elena Lasconi și USR vor creșterea numărului de soldați profesioniști
Președinta Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, este o susținătoare a prezenței aliate militare în România.
Cu cât mai multe trupe în România, cu atât mai bine, spunea candidata USR la alegerile prezidențiale la Europa Liberă, într-un interviu acordat înainte de campania electorală.
Elena Lasconi spune că Armata României trebuie să aibă 100 de mii de soldați profesioniști.
Spre deosebire de AUR, Elena Lasconi crede că România trebuie să ajute în continuare Ucraina.
„Suntem prieteni cu cei care au aceleași valori ca noi. Ne opunem Rusiei lui Putin, pentru că Rusia lui Putin a devenit bastion al autoritarismului. Susținem Ucraina, pentru că Ucraina este bastionul asediat al valorilor noastre. Susținem parteneriatul strategic cu SUA și vom lucra pentru un rol mai important al României în UE”, scrie în planul electoral al candidatei.
USR pledează pentru „consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și aliații europeni Franța, UK, Germania, Italia, Polonia, dar și din zona indo-pacifică, Japonia și Republica Coreea”.
Uniunea Salvați România susține că, indiferent cum se va termina războiul din Ucraina, efectele în regiune se vor simți și după încheierea conflictului armat.
În interviul acordat în octombrie pentru Europa Liberă, Elena Lasconi a precizat că, din punctul său de vedere, Armata nu are nevoie în acest moment de un buget mai mare.
Generalul Nicolae Ciucă vrea ca Turcia, aliatul NATO cel mai mare din regiune, să intre în UE
După ce a fost pe rând șef militar al Armatei, ministru al Apărării și apoi premier (până în mai 2023), Nicolae Ciucă vrea să devină acum președintele României.
Susținut de președintele Klaus Iohannis, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a preluat funcțiile care l-au menținut la putere în ultimii ani pentru „nevoia de stabilitate” în România în contextul războiului de la graniță.
De peste nouă ani, generalul în rezervă Nicolae Ciucă conduce sau are puterea de a influența soarta Armatei.
Președintele Partidului Național Liberal pledează pentru „reluarea proceselor de integrare a Turciei în UE”.
România și Turcia fac parte din același plan regional de apărare al NATO.
Nicolae Ciucă este un adept al sprijinirii Ucrainei.
„Războiul și rezistența Ucrainei au demonstrat tuturor că astăzi nu se mai confruntă doar armate sau state, ci societăți în întregimea lor, atât militar, cât și hibrid, de unde nevoia de reziliență, coeziune societală, implicare, responsabilitate și competitivitate (a națiunii), pe care trebuie să le reclădim împreună”, scrie în programul liberalului.
În același document, candidatul PNL la alegerile prezidențiale susține și schimbarea arhitecturii de securitate a României.
„Comunitatea de informații și Oficiul informațiilor integrate trebuie transformate într-o structură integrată, cu contribuții substanțiale pe dimensiunea afacerilor externe și a Apărării, într-un adevărat Consiliu Național de Securitate, subordonat CSAT”, argumentează Nicolae Ciucă.
La fel ca principalii săi contracandidați, Nicolae Ciucă pledează pentru „dezvoltarea industriei de apărare pentru a oferi capabilitățile și necesitățile descurajării în fața amenințării unui război pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung și, totodată, pentru susținerea, pe termen mediu, a eforturilor de apărare ale Ucrainei.”.
Mircea Geoană, candidatul care vrea ca industria de apărare să fie parte din noul model economic al României
Ca fost secretar general adjunct al NATO în perioada 2019-2024, Mircea Geoană știe în detaliu cele mai importante decizii ale Alianței Nord Atlantice din ultimii ani: nevoile și puterile statelor aliate, planurile regionale de apărare, condiționările și amenințările Rusiei.
Mircea Geoană știe și cum a decis NATO să trimită anumite forțe militare în statele de pe Flancul Estic al Alianței.
Mircea Geoană a fost primul român într-o funcție de conducere în NATO.
El a povestit la Europa Liberă, în luna octombrie, cum s-a ajuns ca România să aibă 5.000 de militari aliați pe teritoriul său.
În programul său de candidat la alegerile prezidențiale, Mircea Geoană scrie că „nici o țară nu se poate baza doar pe aliați, ci trebuie să aibă și propriile instrumente de apărare și acțiune strategică bine puse la punct. Forța politică, economică, militară, culturală și de soft power trebuie folosite conjugat pentru proiecția de forță și influență în regiunile învecinate.”
După alegerile prezidențiale din Statele Unite, Mircea Geoană i-a trimis președintelui ales Donald Trump o scrisoare în care i-a spus viitorului lider de la Casa Albă că parteneriatul strategic dintre București și Washington trebuie extins.
Mircea Geoană spune că, dacă va ajunge președinte, va prezenta Parlamentului o nouă Strategie de Apărare și Securitate Națională.
De asemenea, Geoană promite că dacă va ajunge la Palatul Cotroceni va înființa un Birou pentru Securitate Economică și Reziliență la nivelul Președinției, „după modelul statelor aliate și partenere.”
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România are loc în weekendul acesta. În R. Moldova se poate vota începând de la ora 12, vineri, timp de trei zile.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te