Condusă de un guvern de coaliție fragil, Suedia moștenește un program încărcat: Ucraina, criza energetică, recesiunea economică la nivel european, aderarea țării la NATO. În această a treia președinție a Consiliului de la intrarea sa în UE în 1995, Suedia se confruntă cu dosare foarte dificile. Care sunt mecanismele instituționale prin care ea își va putea duce la capăt cele 6 luni de mandat european, evitând crizele majore?
Your browser doesn’t support HTML5
În vreme ce unii strigă că „Europa este în război", Suedia și-a prezentat programul președinției UE pe care tocmai a început-o, anunțând cum va continua cele începute de președințiile anterioare, cea franceză și cea cehă.
Pe scurt, Suedia va trebui să consolideze mecanismele prin care UE poate să facă față acestei provocări istorice: «să sancționeze Rusia, reducând în același timp dependența de energia rusă și să pregătească infrastructuri pentru absorbirea unui eventual nou flux de refugiați ucraineni».
### Vezi și... ### Un alt «sindrom Stockholm» și principiul președinției rotative a UEPreședinția suedeză va fi judecată prin prisma felului în care va ști să controleze efectele acestor trei crize interconectate: Ucraina, criza energetică și recesiunea economică la nivel european, asta în vreme ce guvernul de coaliție de la Stockholm pregătește și aderarea țării la NATO. Observatorii economici sunt de acord că sarcina e mai dificilă acum decât era imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, deoarece abia în această iarnă criza energetică riscă să devină acută, în vreme ce Europa dă toate semnele că ar putea să se afunde în recesiune.
Este evident că cel mai important va fi păstrarea coeziunii interne a celor 27. Pentru asta, Suedia va trebui să găsească o modalitate de a face față naționalismului antiliberal pe cale de-a deveni noua normalitate în unele părți ale Europei, nu doar în Ungaria, dar și în țări ca Italia și Polonia. Sarcină dificilă pentru un guvern fragil, cum e cel al conservatorului Ulf Kristersson, în fruntea unei coaliții din trei partide care trebuie să facă față acasă acelorași tendințe de fragmentare naționalistă cum sunt cele din Ungaria și Polonia sau Italia Giorgiei Meloni.
În realitate, cei trei membri ai actualei coaliții guvernamentale care conduce precar regatul Suediei, depind de sprijinul unui partid de extrema dreaptă, Democrații Suediei, plasat pe locul doi în alegerile din 11 septembrie, cu 20,5%.
Șefa guvernului anterior al Suediei, social-democrata Magdalena Andersson, a criticat de altfel alianța coaliției guvernamentale cu extrema-dreaptă tocmai în momentul preluării președinției UE de către Suedia, deoarece respectivul partid al „Democraților” se opune multora din principiile integrării europene. Printre altele, este vorba de pildă de obiectivele climaterice ale celor 27.
### Vezi și... ### Europa în 2022: UE și NATO și-au regăsit energiaCa orice guvern suedez, cel actual are și prioritățile sale specifice. Una dintre acestea este competitivitatea, deși după Brexit și dispariția tendinței ultraliberale din UE pe care o aducea Marea Britanie, Suedia poate cu greu să impună o agendă axată pe asta.
Pe o altă notă, presa suedeză chestionează decizia guvernului de a organiza întâlnirile ministeriale europene, pe durata mandatului, într-un centru de conferințe de lângă aeroport, botezat «Hangarul», iar nu în capitală. Sigur, guvernul e grijuliu cu banii contribuabililor, spune presa, dar asta riscă și să facă din Suedia «țara cea mai zgârcită din Europa».
Un suedez cu un singur crez
Platforma Politico, de la Bruxelles, a făcut recent portretul politicienilor suedezi care vor conta, începând de la 1 ianuarie, lăsându-l însă deoparte pe cel care ar putea fi cel mai important, din umbră, precum Jarosław Kaczyński în Polonia și anume: Jimmy Akesson, șeful extremei-drepte suedeze și unul din învingătorii în recentele alegeri, căruia i-a făcut însă un portret acid săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné (de găsit doar în ediția pe hârtie).
«Ochelarist dolofan»,
### Vezi și... ### UE: inflație record și previziuni îngrijorătoare pentru iarnăeste șeful rău-numitului partid suedez de extrema-dreaptă Democrații, care au reușit formidabila performanță de a obține 20,5% în alegeri!… Un suedez din cinci a votat pentru acest partid, care devine astfel a doua forță politică a țării, țară ce va intra curând în NATO și care, începând de la 1 ianuarie, va prelua pentru șase luni președinția rotativă a Uniunii Europene.
Le Canard, care a anchetat în detaliu, scrie că Jimmy A. a devenit șeful partidului în 2005 și că a petrecut ultimul deceniu și jumătate curățând formațiunea de neonaziștii prea vizibili, de tatuații cu svastici și alți nostalgici pe față ai național-socialismului.
Tatuații au zburat din partid împreună cu adepții rockului viking. El este și cel care a curățat vocabularul partidului de referințele etnice. De acum înainte, se vorbește numai despre puritate culturală, iar nu rasială.
El este și cel care a înlocuit flacăra din drapelul partidului cu o floare în culorile Suediei, ca să placă „presei de stânga”.