Zeci de mii de euro pentru șeful Pieței Centrale
Ion Pîntea, șeful interimar al Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”, se bucură de rude și prieteni generoși. În ultimii șapte ani, acesta a obținut donații de circa 2,2 milioane de lei (echivalentul a 80 de mii de euro), dar și un apartament.
Activitatea profesională, funcționarul declară că a început-o în 2016, la vârsta de 31 de ani. Atunci, Pîntea a fost numit asistentul deputatului socialist Corneliu Furculiță în Parlament. După alegerile parlamentare din februarie 2019, pleacă din funcție, dar este angajat la o firmă afiliată lui Corneliu Furculiță, în calitate de jurist-consultant. Deși a lucrat la Exclusiv Sale House SRL timp de opt luni, nu-și trece funcția în CV.
În noiembrie 2019, Pîntea revine la Parlament, fiind angajat în calitate de consilier al Fracțiunii parlamentare PSRM, funcție pe care a deținut-o până a fost numit director interimar al Pieței Centrale de Ion Ceban, primarul Chișinăului susținut de PSRM la alegerile din 2019.
La rândul său, Ion Pîntea a fost și donator. Informațiile disponibile de la Comisia Electorală Centrală, pe care le-am analizat, arată că Pîntea a donat regulat în campaniile electorale ale PSRM din perioada 2017-2020. În total – 48 de mii de lei.
Tot Pîntea a luat bani cu împrumut de la Exclusiv Media SRL, o altă companiei afiliată socialistului Furculiță. Suma - 500.000 de lei. RISE Moldova a dezvăluit, în ancheta „Banii lui Dodon din Bahamas”, că, la câteva luni înainte de prezidențialele din 2016, câștigate de liderul socialiștilor, Igor Dodon, Exclusiv Media a fost folosită într-o tranzacție financiară cu o firmă din Bahamas. Mai exact, milioane de lei primiți din off-shore au ajuns la sponsori ai partidului, în baza unor contracte de împrumut. „Eu nu știu de unde au venit sursele. Și nu știu dacă e oportun să discut careva chestii personale”, a răspuns Pîntea când l-am sunat să-l întrebăm de împrumut.
Până a intrat sub aripa fracțiunii parlamentare a PSRM, Pîntea nu a avut tangență nici cu domeniul public, nici cu cel juridic. Datele obținute de noi arată că Ion Pîntea a fost angajat oficial, pentru prima dată, în august 2014 (la vârsta de 29 de ani), în calitate de manager în comerț la o firmă care prestează servicii IT, iar ulterior ca șofer în cadrul aceleiași companii.
Din 2016, de când depune declarații de avere, Pîntea a primit donații regulat. În anul în care s-a angajat la Parlament, a primit opt transferuri din Israel și Federația Rusă, în sumă de puțin peste 10 mii de dolari și patru mii de ruble, majoritatea fiind cu destinația „achitarea serviciilor comunale”. Următorul an a fost mai caritabil. Pîntea a primit peste jumătate de milion de lei, cei mai mulți bani venind de la mamă și sora sa mai mică. Ultima i-a donat aproape 16,5 mii de euro.
În 2018, valoarea donațiilor a fost de peste 150 de mii de lei, iar în 2019, puțin peste 135 de mii de lei. Următorul an – 2020 – a fost cel mai modest din această perspectivă. Pîntea a declarat donații de 66 de mii de lei.
În 2021 funcționarul s-a căsătorit, iar evenimentul i-a adus tinerei familii peste 200 de mii de lei. Pe lângă darul de la nuntă, șeful de la Piața Centrală a primit, ca de obicei, donații. În total, aproape 300 de mii de lei.
2022 a fost mai bun din perspectiva donațiilor. Pîntea a obținut aproape 621 de mii de lei.
Cine sunt donatorii șefului de la piață
Mama, sora, tatăl biologic și tatăl vitreg sunt cei care i-au donat cei mai mulți bani. Un donator fidel este și Alexandr Cojuhari care îi donează lui Pîntea, aproape în fiecare an, câte zece mii de ruble rusești.
„Ăsta-i unchiul meu”, ne spune șeful de la Piața Centrală. Și fosta concubină a lui Cojuhari, Natalia, la fel donează bani lui Ion Pîntrea. Doar anul trecut i-a donat peste o mie de euro. Potrivit unei decizii a instanței de judecată, în 2010, Natalia l-a dat în judecată pe Alexandr Cojuhari, obligându-l să plătească pensie alimentară celor doi copii ai săi. „La noi relațiile sunt bune, pentru toată familia. Nu văd o problemă”, explică Ion Pîntea, cu referire la donațiile fostei concubine a unchiului său.
Ion Pîntea, șeful interimar al Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”
În discuția cu reporterul, administratorul Pieței Centrale a ținut să menționeze că nu a admis niciodată acte de corupție: „Permanent am avut relații de muncă conforme. […] Ceea ce ține de alte activități, eu alte întreprinderi sau afaceri nu am. Ceea ce avem, valorificăm veniturile din salarii și dacă rudele s-au expus, au vrut să doneze o sumă oarecare, este dreptul lor, este dreptul meu să beneficiez de aceste donații. N-am încălcat niciodată legea”.
Apartamentul cumpărat de soră, dat la schimb unei pensionare, primit donație de Ion Pîntea
În martie 2019, Pîntea s-a ales cu încă o donație – un apartament. Mai exact este vorba despre o garsonieră de 33 de metri pătrați situată în sectorul Rîșcani al capitalei. L-a primit de la Natalia Cușnir, o femeie în vârstă de 66 de ani, cu condiția că Pîntea o va întreține pe viață.
Istoricul imobilului arată că locuința fusese cumpărată de Clavdia Pîntea, sora lui Ion Pîntea, în aprilie 2018. Ulterior, printr-un contract de schimb, apartamentul a ajuns de la Clavdia Pîntea la Natalia Cușnir. În schimbul apartamentului de 33 de metri pătrați, pensionara îi dădea Clavdiei un apartament la sol, de trei ori mai mare.
Ion Pîntea susține că pensionara este o „prietenă de familie” și s-a arătat deranjat de întrebările pe care i le adresăm: „Eu nu văd necesitatea de a vă reflecta îndeobște chestii personale. Ceea ce ține de relațiile contractuale mai ales. Eu nu sunt funcționar public, nu sunt în serviciu public, noi nu prestăm servicii publice. Eu sunt administrator de întreprindere municipală. Asta e tot agent economic care desfășoară activitate în domeniul privat”.
În 2022, Ion Pîntea și soția sa au cumpărat un apartament de aproape 60 de metri pătrați, tot în sectorul Rîșcani. Potrivit declarației de avere, imobilul a costat în jur de 45 de mii de euro, pentru care familia s-a împrumutat la bancă.
Donatorii șefului de la Construcții capitale
Donații a primit și Andrei Ciochină, șeful interimar al Î.M. „Direcția construcții capitale”. Întreprinderea pe care o administrează Ciochină se ocupă de gestionarea bugetelor publice destinate pentru construcţia, reparaţia locuinţelor, drumurilor și trecerilor subterane din municipiul Chișinău.
Andrei Ciochină depune declarații de avere începând cu anul 2012 și declară venituri modeste. De exemplu, în 2015, când și-a procurat un automobil Audi A6 (produs în 1999), familia Ciochină a avut un venit de puțin peste 84 de mii de lei. A declarat că automobilul l-a costat 20 de mii de lei (circa 1.000 de euro). Site-urile de vânzări arată că astăzi (la distanță de șapte ani), prețul unui asemenea automobil variază între 1.800 și 4.800 de euro.
În 2017 își vinde automobilul mai ieftin decât l-a cumpărat – cu 15 mii de lei – și, din acești bani, își cumpără unul mai nou. E vorba de un Nissan X-trail din 2006. La șase ani diferență, am căutat pe piață un astfel de model la un preț mai mic de o mie de euro, însă pe site-urile de specialitate, un asemenea model din 2006 costă de la 4.900 de euro și ajunge până la 6.900 de euro. Chiar și așa, în declarația de avere depusă pentru 2022, Ciochină declară că și-a vândut Nissanul cu același preț cu care l-a cumpărat – 15 mii de lei.
Familia nu deține nici un bun în proprietate, Ciochină declarând că locuiesc într-un apartament de 82 de metri pătrați care nu le aparține.
Mama și soacra, donatoare fidele
Din 2020, familia Ciochină, care are în prezent patru copii, declară anual donații. Potrivit declarației de avere depuse pentru 2020, soții Ciochină au primit o donație de șase mii de euro de la mama soției. În următorul an, mama lui Ciochină le donează 1.500 de euro, iar soacra – 2.900 de euro. Și anul trecut mama lui Andrei Ciochină i-a donat 1.500 de euro.
„Soacra mea lucrează în Germania la un azil de bătrâni, este angajată oficial, este cetățeană a Uniunii Europene și primește salariu muncind, având grijă de bătrâni. Și mama, de asemenea, are grijă de bătrâni, tot este angajată oficial, lucrează și ne ajută cu ce poate […]. Mama e de peste 20 de ani în Grecia, lucrează, soacra de vreo zece [ani este peste hotare – n.r.]”, a spus șeful de la Construcții.
Andrei Ciochină, șeful interimar al Î.M. „Direcția construcții capitale”
Tot anul trecut, familia a primit 4.000 de dolari de la Octavian Caragia. Ciochină ne-a spus că e verișorul său, care muncește în America, iar suma de 4000 de euro a împărțit-o cu familia vărului aflată în Moldova.
„Noi suntem verișori drepți. El lucrează de mai mulți ani în America. Respectiv, făcând remitențe soției, Western Union i-a blocat conturile și nu mai poate să primească suma de bani necesară pentru a se întreține cu copilul aici. Prin intermediul meu își achită, mă rog, o mai ajută, își primește banii. […] Din 4000, o parte din bani, nu mai țin minte, au fost pentru noi, și o parte din bani i-am împărțit ei [soției verișorului – n.r.]”, a explicat Andrei Ciochină.
În 2022, grosul banilor în familia Ciochină a venit din indemnizațiile de creștere a copiilor – în total, circa 215 mii de lei. Andrei Ciochină declară și un salariu pe care l-a ridicat de la Inspecția Financiară – aproape 113 mii de lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de 9.400 de lei. Mutarea la Direcția construcții capitale i-a adus și un salariu mai bun. Ciochină ridică lunar un salariu net de circa 24 de mii de lei.
Firma soției
Soția lui Ciochină, Victoria, a lucrat mai mulți ani în sistemul bancar. Din august 2020 nu este angajată, însă tot atunci și-a deschis o firmă. Andevi Stil Grup SRL se numește compania și se ocupă de comerțul cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei și încălțămintei. Firma administrează un butic în Centrul comercial UNIC, pentru care a primit autorizație de comerț de la Primăria Chișinău la o lună de la fondare. Deși este administratoare, Victoria Lozovan nu declară venituri.
Potrivit legii, Andrei Ciochină este obligat să declare dacă el sau un alt membru al familiei sale dețin acțiuni în capitalul social al unui agent economic, lucru pe care nu l-a făcut însă. Doar la capitolul „Interese personale”, Ciochină a indicat că soția sa are calitate de fondator al companiei Andevi Stil Grup SRL.
Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2021 firma a avut venituri din vânzări în valoare de aproape 290 de mii de lei, însă se află în pierdere de peste 100 de mii de lei.
Șefa de la Finanțe, cu bani de la tata
Și Pșenițchi declară donații. Femeia, în vârstă de 35 de ani, a primit 18 mii de euro în 2021. Donator este tatăl său, Vasilii Pșenițchi, în vârstă de 64 de ani. În 2022, tatăl i-a donat încă 10 mii de euro, dar și două terenuri agricole în satul Bravicea, raionul Călărași.
Și veniturile funcționarei au crescut în ultimii ani. De exemplu, în 2017, când s-a angajat la Direcție, Olesea Pșenițchi a avut un venit din salariu de 89 de mii de lei. Tot atunci a făcut un împrumut de 350 de mii de lei la bancă, pentru a-și procura un apartament de 44 de metri pătrați în sectorul Rîșcani al capitalei. Potrivit declarației de avere depuse pentru 2017, creditul a fost contractat pe 20 de ani, însă doi ani mai târziu, începând cu declarația de avere din 2019, împrumutul dispare.
În 2020, veniturile anuale au ajuns la 245 de mii de lei. Atunci și-a cumpărat un automobil de model Renault Captur din 2013. Prețul declarat – 30 de mii de lei (echivalentul a 1.500 de euro). Potrivit site-urilor de profil, astăzi prețul de piață al unui asemenea automobil variază între nouă și zece mii de euro, aproape cât tot venitul lui Pșenițchi pentru anul 2020. În următorul an, își vinde mașina cu același preț cu care a cumpărat-o și își cumpăra alta – un Hyundai Tucson din 2018, pentru care declară că a plătit 330 de mii de lei.
Olesea Pșenițchi este șefa Direcției generale finanțe din cadrul Consiliului municipal Chișinău
În 2022, Pșenițchi a ridicat un salariu de peste 337 de mii de lei, dar și indemnizații de aproape 140 de mii de lei, fiind membră a consiliului de administrație și a comisiei de cenzori de la patru dintre întreprinderile municipale – Piața Centrală, Parcul Urban de Autobuze, Infocom și Regia Autosalubritate.
Tot anul trecut, șefa de la Finanțe a devenit membră a comisiei de cenzori a Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), fondat și condus de primarul capitalei, Ion Ceban.
Am contactat-o pe Pșenițchi pe numărul său de la birou, însă ne-a răspuns adjuncta sa, spunându-ne că șefa de la Finanțe este în concediu și ne-a cerut să revenim peste o săptămână. Așa că i-am trimis Olesei Pșenițchi întrebările pe adresa de e-mail, cu speranța să aflăm cu ce se ocupă tatăl său de reușește să îi doneze anual sume mari de bani, ce s-a întâmplat cu creditul contractat pe 20 de ani care a dispărut din declarația sa de avere, dar și cum a reușit să-și procure un automobil la preț de 30 de mii de lei. Până la publicarea anchetei, șefa de la Finanțe nu a revenit cu un răspuns.
Femeile donatoare din viața șefului de la Economie
Roman Vitiuc este șeful Direcţiei generale economie, comerț și turism. Și el trăiește din donațiile membrilor familiei.
Doi ani mai târziu, este numit consultant în cadrul Primăriei Chișinău. Pe această poziție a lucrat patru luni, după care devine șef de secție, apoi de sector, iar în 2018 e numit șef al Direcției audit intern tot în cadrul Primăriei Capitalei. În 2020, Vitiuc e numit șeful Direcţiei generale economie, comerț și turism pe care o conduce până în prezent.
În ceea ce privește donațiile primite de familia Vitiuc, șeful de Direcție le declară drept remitențe, adică transferuri bănești de peste hotare. În declarația pentru anul 2015, Roman Vitiuc a indicat că a primit de peste hotare patru mii de dolari. Următoarele transferuri au avut loc în 2021. Este vorba despre 3.800 de dolari primiți de la trei femei, dintre care mama și sora sa, aflate în Statele Unite ale Americii.
Roman Vitiuc (dreapta), mama sa (centru) și sora (stânga).
În 2022, cele două femei i-au transferat lui Vitiuc încă 10 mii de dolari, iar alți 1.800 de dolari i-au fost transmiși prin Paypal de George Myers. Tot în 2022, familia a obținut 40 de mii de lei la evenimente de familie, iar 156 de mii de lei au fost primiți de soția lui Vitiuc, Irina, drept moștenire. Anul trecut, veniturile din salarii și indemnizații s-au ridicat la peste 530 de mii de lei.
„Sora mea este cetățean al SUA, care pentru o perioadă mai mare de 10 ani locuiește și lucrează în SUA. La momentul actual ea este angajată a unei companii care se ocupă de marketing-ul pieței imobiliare și vânzarea imobilelor. […] Mama mea este rezident al SUA, care pe parcursul mai multor ani se află în SUA și practică activitatea de muncă independentă”, a răspuns Vitiuc, care susține că donațiile primite au fost un suport pentru a putea accesa un credit ipotecar, dar și pentru că i s-a născut cel de-al doilea copil.
Familia Vitiuc declară patru apartamente, dintre care două sunt deținute împreună cu alte rude. În 2017, soții Vitiuc și-au cumpărat un apartament de aproape 42 de metri pătrați. Anul trecut au mai procurat unul. Este vorba despre un apartament vecin celui pe care îl dețineau. Noul imobil are 61,2 metri pătrați și a costat 1,7 milioane de lei. Familia a împrumutat o parte din bani de la rude și de la bancă.
Vitiuc conduce o Skoda Superb din 2008, în proprietatea căreia a intrat în 2013. El declară că automobilul valorează 15 mii de lei (circa 750 de euro). Pe site-urile de vânzări, astăzi, o Skoda Superb din 2008 costă începând cu șase mii de euro și poate depăși suma de 10 mii de euro.
„A fost obținut prin schimb în locul autoturismului deținut anterior”, susține Roman Vitiuc, menționând că legea prevede: „la compartimentul Valoarea bunului urma a fi indicată valoarea menționată în documentul care certifică proveniența bunului mobil”, adică prețul indicat în contractul de vânzare sau de schimb.
„Apare riscul unor plăți neoficiale, deghizate în donații”
În Republica Moldova donațiile primite nu sunt supuse impozitării. Astfel, persoana care primește o sumă de bani drept donație, nu este obligată să o declare la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). O donație bănească nu se autentifică la notar și nu este supusă vreunui raport contractual, e un gest între cel care donează și cel care primește suma.
Potrivit SFS, sunt obligați să declare că au făcut o donație doar cei care au donat mai mult decât au câștigat oficial în anul în care au oferit darul bănesc și, respectiv, să plătească impozitul de 12% din diferența donată.
De exemplu, dacă o persoană a avut un venit oficial de 100 de mii de lei și a donat unui prieten 150 de mii, este obligată să declare la SFS cei 50 de mii de lei și să plătească impozitul. Această regulă nu se aplică însă și donatorilor care-s rude de gradul I, cum ar fi părinții, frații și surorile, copiii sau soțul și soția.
Ianina Spinei, expertă anticorupție de la Transparency International Moldova
Doar cei obligați de lege să depună declarații de avere indică, în documentele depuse la ANI, donațiile primite, însă nu sunt obligați să demonstreze, prin acte suplimentare, că donația chiar a avut loc sau că donatorul a dispus de acele mijloace financiare, decât în cazul unui control inițiat de Autoritate.
Potrivit ANI, în procesul de control al averii și intereselor personale au fost identificate două cazuri în care persoanele obligate să depună declarații de avere au indicat donații, însă inspectorii au constatat că donatorii fie nu au prezentat acte care ar demonstra că ar fi avut acei bani, fie nu dispuneau de mijloace financiare suficiente pentru acordarea donațiilor.
Donațiile angajaților din domeniul public au fost subiectul mai multor materiale de presă, dar și rapoarte făcute de organizații internaționale. Experta anticorupție de la Transparency International Moldova, Ianina Spinei, a analizat și publicat un Raport privind averile și veniturile procurorilor și a constatat că „donațiile au devenit un fenomen care se perpetuează din an în an. O treime din procurorii care au indicau donații, aveau donații de peste 100 de mii de lei anual”.
Fenomenul donațiilor generoase, spune Ianina Spinei, „nu poate să nu trezească semne de întrebare, fiindcă apare riscul unor plăți neoficiale care se deghizează sub forma unor donații, unor transferuri consistente sau a unor împrumuturi primite de la persoane fizice. Organele abilitate – FISC-ul [n.r. Serviciul Fiscal de Stat], Procuratura, ANI-ul, trebuie să coopereze eficient pentru a identifica inclusiv capacitatea acestor donatori – persoanele care transferă aceste mijloace din străinătate”.
Serviciul Fiscal de Stat susține că în 2022 a identificat 445 de persoane care au efectuat donații ce au depășit suma venitului și nu au declarat acest fapt la organul fiscal. Acestor persoane li s-a solicitat să declare voluntar suma și să plătească impozitul pe venit.
Autor: Marcela ZĂMOSTEANU
Fact-checking pentru acest text a fost efectuat de către Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.
### Vezi și... ### Concertele primăriei în diaspora: Nota de plată pentru chișinăuieni