Miercuri, 21 august, a început înregistrarea grupurilor de inițiativă ale candidaților desemnați, iar primii au ajuns la CEC: ex-premierul Ion Chicu, susținut de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; un alt ex-premier Vasile Tarlev, care candidează independent, deși este liderul Partidului Viitorul Moldovei și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor.
În cel mult trei zile, CEC va anunțat dacă a înregistrat sau nu grupurile de inițiativă.
Candidatul „poporului”, susținut de socialiști
Tarlev și Chicu au anunțat că au fost desemnați drept candidați prin mesaje scurte pe rețele. Dar candidatura lui Stoianoglo a fost prezentată într-un eveniment organizat de socialiști.
Ex-premierul comunist Vasile Tarlev vrea să devină președinte independent.
Ex-procurorul general a promis că, odată instalat în scaunul prezidențial, „va restabili dreptatea pentru toți”, mai ales pentru angajații din Justiție, care ar dori „să fie lăsați liberi în executarea datoriei lor, fără abuz, fără șantaj și fără dictatură politică”.
La eveniment, liderul socialist, ex-președintele Igor Dodon, l-a prezentat pe Stoianoglo drept „statalist, familist, om care respectă valorile creștine și nu are apartenență politică”. Din cuvintele lui Dodon, socialiștii vor ca Stoianoglo să fie un candidat „al poporului și al tuturor forțe de opoziție” care să facă „dreptate” tuturor cetățenilor.
La început de iulie, Dodon a anunțat că nu candidează la alegerile prezidențiale din 2024 și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, în speranța că acesta va fi susținut și de alte partide de opoziție. Deocamdată ex-procurorul general e susținut doar de socialiști.
Ex-președintele Igor Dodon a spus că nu va candida anul acesta la prezidențiale, ci îl va susține pe Alexandr Stoianoglo.
La fel ca Dodon, Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general – de corupție și abuz de putere. Spun ambii că sunt dosare motivate politic, la indicația președintei Sandu, care dezminte la rândul ei.
A început colectarea semnăturilor
Pe 21 august, în Moldova a început perioada de colectare a semnăturilor pentru candidații independenți, dar și cei desemnați de partide sau blocuri electorale pentru prezidențialele din 20 octombrie. Termenul limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă este 31 august, inclusiv.
Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.
Candidații nu sunt cei care cer direct semnături, personal; asta fac membrii grupului de inițiativă, care se ocupă de întreaga campanie electorală a candidatului. Înregistrarea grupului de inițiativă e obligatorie pentru toți candidații.
Componența grupului de inițiativă este decisă de partid sau bloc odată cu desemnarea candidatului. Candidații independenți își aleg grupul de sine-stătător. Un grup de inițiativă trebuie să aibă între 25 și 100 de membri, care pot fi atât din partid, cât și din afară.
Formarea grupurilor de inițiativă și colectarea semnăturilor sunt teste esențiale pentru candidați, demonstrând atât susținerea publicului, cât și abilitatea de a organiza campania electorală, care începe pe 20 septembrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te