Primii pași în reforma justiției: opoziția îi critică, cei vizați au rezerve

Parlamentul a adoptat în lectură finală măsura extraordinară de evaluare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, văzută drept un prim pas de reformă a justiției și curățare a sistemului de angajați cu probleme de integritate. Opoziția a criticat inițiativa, spunând că ar conține formulări vagi. Reprezentanți ai breslei judecătorilor și procurorilor, le fel, au spus că noua lege implică mai multe riscuri, inclusiv temerea că politicul ar vrea să controleze cele două consilii.

Your browser doesn’t support HTML5

Primii pași în reforma justiției: opoziția îi critică, cei vizați au rezerve

Guvernarea se declară hotărâtă să deruleze procedura numită pre-vetting între lunile martie și mai. Concret, ar însemna constituirea unei comisii de șase experți, dintre care trei naționali propuși de parlament proporțional numărului de mandate deținut de partide și trei înaintați de donatorii internaționali care sprijină reforma justiției și lupta anticorupție. Cei șase experți vor evalua candidații la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și a colegilor acestor entități.

### Vezi și... ### Parlamentul aprobă măsura extraordinară de evaluare a candidaților la CSM și CSP

Cele două consilii sunt autorități de autoreglementare în domeniul judecătoresc și al procuraturii. Ambele au membri cu mandate expirate, fiind formate atât din reprezentanți ai breslei, cât și din delegați ai societății civile sau ai altor autorități. Până acum aceste entități au fost criticate că ar fi admis ingerințe ale politicului în activitatea lor sau că ar fi pus mai presus interesul de grup și au evitat să se debaraseze de elemente considerate nocive. Iată de ce guvernarea PAS a spus că vrea să înceapă procedura extraordinară de evaluare a judecătorilor și procurorilor prin filtrarea celor care vor face ordine, până la urmă, în propria lor ogradă.

Deputatul Vlad Bătrâncea, din numele Blocului comuniștilor și socialiștilor, a criticat graba cu care guvernarea a avansat acest proiect, în ciuda multiplelor critici, potrivit lui, din țară și din exterior.

„Noi am fost consecvenți atunci când am votat cu majoritatea parlamentară modificarea Constituției în conformitate cu planul de reformă a justiției aprobat de comun acord cu Consiliul Europei. Nu putem înțelege lipsa de reacție și atitudine neclară față de recomandările Comisiei de la Veneția. Considerăm că trebuie să îndeplinim recomandările partenerilor și să găsim consens larg. Considerăm că proiectul conține mai multe formulări neclare, lipsite de mecanisme de reglementare și considerăm că acest proiect mai trebuie discutat”.

În replică, președinta comisiei parlamentare juridice, Olesea Stamate, a spus că proiectul votat a fost îmbunătățit între cele două lecturi, ținându-se cont de opiniile experților Comisiei de la Veneția. Tot ea a menționat că au fost organizate două ședințe publice, la care reprezentanții opoziției nu s-au prezentat.

În ceea ce privește calendarul de reformă, Stamate s-a arătat optimistă – către luna mai „componența acestor consilii va fi formată din oameni integri și profesioniști”, a spus ea.

### Vezi și... ### Majoritatea parlamentară PAS aprobă numiri pe care opoziția le contestă

În interiorul breslei judecătorilor și procurorilor optimismul guvernării este tratat cu multă precauție. Reținerea vine și de la multiplele riscuri ce implică punerea în aplicare a acestei evaluări extraordinare, iar temerea cea mai mare e că puterea va interveni în treburile justiției, impunându-și oameni loiali.

Președintele unei asociații a procurorilor, Iurie Lealin spune că procedura de pre-vetting este imprevizibilă și de lungă durată. Lealin crede ca măsura ar putea genera numeroase procese în instanță. De asemenea, el aduce în discuție ingerința în libera exprimare a votului magistraților și apărătorilor de stat la adunările generale.

„La alegeri vor fi admiși doar cei care vor primi avizul pozitiv a acestei comisii care se va ocupa de pre-vetting. Exact același lucru a fost, de exemplu, pare-mi-se în 2019, când a fost ales procurorul general. Atunci așa procedură s-a numit preselecția candidaților la funcția de procuror general și atunci din 16 candidați 12 au fost eliminați. Și aici tot va fi tentația foarte mare ca să fie eliminați acei candidați care n-o să fie pe plac politic, fiindcă așa cum este formulat proiectul este evident că politicul are foarte multe pârghii de a influența acest proces. Mi se pare că ar trebui să fie o altă soluție, invers, de distanțare de politic, crearea unor oportunități pentru procurori, pentru judecători să alegă liber”.

Magistrata Mariana Rusu, reprezentând Asociația judecătorilor „Vocea Justiției”, spune că breasla nu înțelege de ce în această comisie de evaluatori nu s-au regăsit reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor, dar tocmai trei delegați din partea parlamentarilor. În consecință, pot exista riscuri ca deciziile să nu fie imparțiale și să fie considerate profund influențate politic.

Este un risc foarte mare ca sistemul judecătoresc să nu fie independent

„Chiar punctul 36 din opinia preliminară din opinia Comisiei de la Veneția din 14 octombrie 2019 indica riscuri referitoare la faptul că dacă, de exemplu, în procesul de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a fost creat un dezechilibru funcțional între puterile legislativă și executivă în coraport cu puterea judecătorească, atunci asta este un risc. Mecanismele constituționale spun că cele trei puteri trebuie să fie separate și ele trebuie să lucreze împreună, să coordoneze toate activitățile legate cu puterea judecătorească. Aici este un risc foarte mare ca sistemul judecătoresc să nu fie independent, că el va fi cumva influențat; în mare parte, în rezultatul acestui pre-vetting să fie influențat de puterea executivă și legislativă”.

După părerea Marianei Rusu, puterea judecătorească practic este lipsită de libertatea de a se autoadministra și acest lucru devine o vulnerabilitate critică.

Unul din oficialii Comisiei de la Veneția, Simona Granata-Menghini, declara la sfârșitul anului trecut că nu trebuie să se creeze așteptări exagerate de la această măsură extraordinară de evaluare. Dacă procedura este bine organizată, ea durează mult mai mult decât se așteptau cetățenii și inițiatorii, avertizează experta.