Primul dosar Platon, cu o condamnare de 18 ani închisoare cu executare, ar putea fi revizuit (ZdG)

Timpul.md scrie despre cum mai mulți înalți demnitari de stat de la Chișinău ar fi „chefuit” la Ambasada Rusiei de 23 februarie, când în Federaţia Rusă e sărbătorită ziua armatei sovietice, alături de reprezentanții „regimului marionetă de la Tiraspol”. Printre aceștia, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și unii miniștri din Guvernul Chicu. În pozele publicate de Ambasada Rusiei mai apar, printre alții, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, ministrul Apărării, Victor Gaiciuc, multe alte persoane din structurile statului afiliate Partidului Socialiștilor și șefi ai administrației separatiste de la Tiraspol, precum Victor Ignatiev și Oleg Beleakov.

Ziarul de Gardă (zdg.md) anunţă că primul dosar în care afaceristul moldovean Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu executare ar putea fi revizuit. ZdG a aflat că Platon, fost deputat în Parlamentul R.Moldova, a depus, în septembrie 2019, o cerere la Judecătoria Chișinău prin care a cerut revizuirea dosarului. Cererea i-a fost refuzată de procurorul Artur Lupașcu de la Procuratura municipiului Chișinău, dar Platon s-a adresat în instanță, care ulterior, în ianuarie 2020, a anulat ordonanța emisă de procurorul Lupașcu.

O concluzie pe care o trage Nicolae Negru, în ziarulnational.md, la cele 100 de zile cu Guvernul Chicu, este că epitetul „tehnocrat” e de prisos. „Atunci când Dodon are nevoie, Chicu se lasă folosit în jocurile politice, cum a fost, de exemplu, cel de vineri, gândit să împiedice opoziția să-i ceară socoteală ministrului de Externe, Aurel Ciocoi.”

Chicu și miniștrii săi realizează agenda și programul preelectoral al lui Dodon, având ca obiectiv principal realegerea liderului PSRM în funcția de președinte al Republicii Moldova, mai observă editorialistul. În opinia sa, premierul îndeplinește rolul de marionetă, iar cel mai grav este că Ion Chicu nu are simțul ridicolului.

Într-un editorial de pe deschide.md, Petru Bogatu tratează lupta pentru putere la Chișinău ca pe un caz „cu precădere clinic”. Jurnalistul este de părere că, dacă Putin nu ar avea complexe de inferioritate, el nu anexa Crimeea și nu declanșa un război hibrid împotriva tuturor și, astfel, nu s-ar fi bazat astăzi în republicile ex-sovietice pe „personaje sub-intelectuale, comice și imorale de genul lui Igor Dodon”. Bogatu atrage atenția asupra faptului că liderul Vladimir Putin rămâne și în prezent idolul unei părți considerabile a electoratului și afirmă că până și unele partide pro-europene de la Chișinău s-au lăsat atrase de „magia malefică a Kremlinului” și au acceptat să acceadă la guvernare cu sprijinul rușilor. „Oricum ai suci-o, Republica Moldova nu degeaba este băgată astăzi în carantină. Politica autohtonă suferă cumplit de nerozie, cleptomanie și ignoranță, meritându-și cu brio salonul ei numărul 6”, conchide autorul.

Ipn.md difuzează un articol semnat de Dionis Cenușă, care crede că delimitarea integrării europene de identitatea sa geopolitică face parte dintr-un experiment politic meticulos, desfășurat de forțele pro-ruse din R.Moldova. Aceste forţe ar prioritiza, scrie el, caracterul tehnic și financiar al integrării europene și nu tolerează exclusivitatea orientării europene a țării, afirmă expertul.

Cu alte cuvinte, comentează acesta, relațiile contractuale cu UE se vor respectate, dar descărcate de simbolism și supuse unei abordări preponderent tehnice. Pe de altă parte, în opinia lui Cenușă, socialiștii ar simula opoziția anterioară față de tentativa “constituționalizării” vectorului european. Acum aceștia ar vrea să neutralizeze votarea unei declarații pro-europene, echivalată cu un soi de jurământ geopolitic.

Mold-street.com avertizează că din programul de privatizare urmează a fi excluse patru companii importante ale statului și două bunuri. Locul lor va fi luat de alte șase active ale statului, inclusiv Metalferos, pentru controlul căruia lupta este una acerbă. Este vorba despre un proiect de lege, promovat de Agenția Proprietății Publice (APP), care prevede excluderea din lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării inclusiv a SA Moldtelecom. Tergiversarea și amânarea privatizării acestor întreprinderi nu adus beneficii importante statului, ci doar unor clienți politici. De exemplu, vânzările și profitul Moldtelecom sunt în scădere de câțiva ani, iar valoarea la care este estimată compania a scăzut de aproape patru ori: de la un miliard de euro în 2007, la doar 250 milioane de dolari în 2014, constată Mold-Street.

La 100 de zile de activitate ale Guvernului, newsmaker.md, a adunat într-un spot video 5 gafe comise de miniștrii din Cabinetul condus de Ion Chicu. „În această perioadă, miniștrii au reușit să se facă remarcați nu doar prin deciziile pe care le-au luat, dar și prin situațiile incomode în care s-au pomenit. Despre ce ministru a uitat ce minister conduce sau ce carte a citit recent”, își aduce aminte NewsMaker.