Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
„Primul pas, Maia Sandu cu Volodimir Zelenski”, este titlul comentariului semnat de Nicolae Negru pentru „Ziarul Național”. Autorul conchide că după vizita lui Klaus Iohannis la Chișinău, la câteva zile după inaugurare, ar exista o nouă confirmare că izolarea Republicii Moldova de dragul Rusiei s-a încheiat și că politica externă de pe Bîc își recapătă echilibrul pe care l-a simulat fostul președinte. Nicolae Negru crede însă că, deși plină de simbolism, ar fi păcat ca întâlnirea Maiei Sandu cu Zelenski să fie lipsită de valoare practică, să fie concepută doar ca un gest de curtoazie. Există multe chestiuni de discutat în relațiile moldo-ucrainene, atrage atenția comentatorul politic, iar unele sunt deloc simple, cum ar fi cele ecologice, legate de soarta râului Nistru, pe care Ucraina planifică să construiască mai multe hidrocentrale. Mai multe citiți pe Ziarul Național.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei de la Chișinău
La același subiect, analistul politic Victor Ciobanu opinează pentru Radio Chișinău că paleta de posibile discuții între Chișinău și Kiev este foarte largă, în același timp, vizita președintei Maiei Sandu în țara vecină are o importanță aparte și în contextul în care pe timpul mandatului fostului președinte Igor Dodon, relațiile cu Kievul, dar și cu Bucureștiul s-au răcit. „Pare foarte corectă această abordare - să fie primele întâlniri cu șefii de stat din țările vecine. Unicul lucru pe care l-a făcut Dodon a fost să umble permanent la Moscova. În rest, i-au fost închise practic toate cancelariile occidentale. Autoizolarea aceasta pe care a mers Igor Dodon nu a adus bine Republicii Moldova. Acum, urmează să fie deblocată această situație”, comentează Victor Ciobanu.
Într-o analiză pentru agenția de știri IPN, analistul politic Dionis Cenușă a realizat un top al prognozelor pentru statele Parteneriatului Estic în 2021. În opinia columnistului principal din cadrul agenției, relația regiunii cu actorii politici occidentali va trece printr-o revitalizare, ținând cont de primele semnale de recuperare post-pandemică a UE, precum și de tranziția post-Trump de la Washington. Concomitent, forțele politice locale, aliate sau compatibile cu interesele ruse, nu vor pierde șansele de a se repoziționa. Această probabilitate va crește, dacă guvernele naționale scapă de sub control balanța între stabilitatea bugetelor naționale și, respectiv, ajutorarea segmentelor sociale dezavantajate. „Nu este exclusă o intensificare a competiției între statele din regiune pentru vaccinuri și asistență externă”, conchide Dionis Cenușă.
În anul 2021, pe cetățenii moldoveni îi așteaptă mai multe noutăți și schimbări privind impozitele, salariile, pensiile, îndemnizațiile, automobilele vechi și multe altele. Portalul de limba rusă Newsmaker.md relatează succint ce se va schimba în noul an și cine va fi vizat. Așadar, din 1 ianuarie, locuitorii Chișinăului vor fi obligați să plătească impozite pentru gunoi: 10 lei pe lună pentru fiecare proprietar.
Banii acumulați din aceste taxe vor constitui, conform estimărilor primăriei, circa 100 milioane de lei anual. De asemenea, din anul 2021, în Moldova vor putea fi din nou importate automobile mai vechi de 10 ani. Ce-i drept, prețul vămuirii unui automobil mai vechi de 20 de ani ar putea fi de trei-șapte ori mai mare decât în cazul unuia nou.
Ziarul de Gardă anunță că magistrații Curții Constituționale vor analiza la 21 ianuarie sesizarea unor deputați care contestă Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, modificată la finele anului 2020 de către PSRM și cei din platforma „Pentru Moldova”. Proiectul de lege, elaborat de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi, prevedea că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului. Reporterii de la Ziarul de Gardă amintesc că la începutul lunii decembrie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au avizat negativ proiectul.