Primul vot, primul protest, ultima speranţă

Pe 5 aprilie 2009, Ianuș, Stela și Eugen au votat pentru prima dată la alegeri parlamentare. În zilele ce au urmat, alături de mii de tineri, au ieșit să protesteze faţă de rezultatul scrutinului. Sperau că astfel contribuie la schimbarea în bine a ţării... Peste zece ani, sunt decepţionaţi şi spun că nu asta este schimbarea pe care şi-au dorit-o… „Timp de zece ani am văzut aceiaşi deputaţi, aceiaşi miniştri, aceiaşi viceminiştri, care au făcut aceleaşi greşeli… Lucrurile nu s-au schimbat, am schimbat doar o cuşmă pe alta”, crede Ianuş Cuşnir. „Atunci, majoritatea nu şi-au dat seama ce s-a întâmplat, cum au degenerat protestele în violenţe… Cred că azi mulţi regretă că au participat…”, spune Stela Popa. Zice că o mai ţine în Moldova „speranţa care moare ultima”. Eugen Stanciu, stabilit la Londra, spune însă că regretă că nu a plecat mai devreme din ţară şi că toţi prietenii lui care au protestat pe 7 aprilie 2009 sunt peste hotare. Un reportaj de Natalia Sergheev.