Cei doi chinezi capturați în timpul luptelor din regiunea Donețk, au spus jurnaliștilor că au fost racolați în armata rusă prin intermediul rețelelor de socializare online din China, unde este intens răspândită propaganda care îndeamnă la înrolarea în serviciul militar al Rusiei.
Ei susțin că aceste mesaje își ating deseori ținta, deoarece în China, statutul de militar este unul râvnit, însă nu este foarte accesibil, motiv pentru care „unii pot fi tentați” să dea curs ofertei rusești. De asemenea, în China este promovată o „atitudine prietenoasă” față de Rusia, așa încât decizia de a te alătura armatei ruse nu apare ca problematică.
Salariile mari promise, motivul principal
Dar ambii prizonieri au spus că banii au fost principalul motiv pentru care s-au alăturat armatei ruse, având în vedere că în videoclipurile de propagandă li se promiteau un salariu de 200 - 250 de mii de ruble pe lună (până la 2.500 de euro - n.r.).
Unul din cei doi a spus că au primit astfel de sume pe cardurile lor, dar că nu au reușit să le cheltuie, iar comandanții ruși le luau periodic cardurile pentru a plăti cu ele pentru combustibili, încărcătoare pentru mobil și alte lucruri.
Celălalt prizonier a afirmat că oricum nu se aștepta la un asemenea salariu, pentru că nu intenționa să participe la lupte. El spune că dorea să lucreze în domeniul reabilitării medicale - cu asta se ocupa și în China - însă ajuns în armata rusă, lucrurile s-au schimbat.
Ping-pong de declarații între Kiev și Beijing
În conferința de presă din 14 aprilie, cei doi au spus că sunt dispuși să participe la un schimb de prizonieri și au cerut autorităților chineze să fie repatriați.
„În China, indiferent de partea cui lupți, ești pedepsit. Nu știu exact câți ani voi primi, dar oricum vreau să mă întorc acasă, la cei dragi”, a spus un prizonier.
Autoritățile ucrainene spun că desfășoară în prezent mai multe investigații pentru a afla cum au ajuns cetățenii chinezi să participe în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Anchetatorii verifică inclusiv declarațiile celor doi prizonieri, bănuiți inclusiv de crime de război și mercenariat.
Ministerul chinez al Afacerilor Externe a spus marți, 15 aprilie, că respinge ceea ce a numit „manipularea și agitația” din jurul celor doi cetățeni chinezi capturați în Ucraina. Beijingul a insistat că „verifică informațiile și circumstanțele relevante”.
- Citește și: Zelenski ia China în vizor după ce a prins doi chinezi, luptând pentru Rusia. China ripostează
Săptămâna trecută, diplomația chineză critica „declarațiilor iresponsabile” în legătură cu presupusul sprijin acordat Rusiei în război, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Beijingul „a închis ochii” la racolarea cetățenilor săi de către Rusia.
Zelenski a mai afirmat că serviciile ucrainene dețin informații despre prezența a cel puțin 155 de cetățeni chinezi în rândurile armatei ruse.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia „nu implică China în războiul contra Ucrainei” și că Beijingul ar avea o „poziție echilibrată”.
Spre deosebire de SUA și alte țări occidentale, China se prezintă drept o parte neutră în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu oferă ajutor militar niciuneia dintre părți. Totuși, Beijingul rămâne un aliat politic și economic apropiat al Moscovei, iar membrii NATO numesc China un „complice esențial” în acest război, pe care nu l-a condamnat vreodată.
După Serviciul ucrainean al RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te