Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că împruenă cu Inspectoratul Național de Investigații din cadrul Poliției anchetează seria de alarme false cu bombe, lansată marți 5 iulie, și care a cauzat statului cheltuieli importante.
Comentând incidentele de marți, premierul Natalia Gavriliță a declarat că ar putea fi „ un act de rea-voință pentru a slăbi capacitățile organelor de forță”. Tot premierul a mai spus, citată de Jurnal.md, că ar exista informații „că ar fi fost utilizate tehnologii informaționale din străinătate”, fără a da însă alte detalii.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, la fel ca ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a pus seria amenințărilor cu bombe în legătură cu faptul că tot marți a fost emis un mandat de arestare în absență pe numele fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, și s-a decis plasarea în arest preventiv în penitenciar a fostului șef SIS Vasile Botnari.
Marți au fost trimise o serie de mesaje electronice care avertizau că ar fi fost plasate bombe într-o serie de instituții de stat, între care birourile Agenției Servicii Publice din toată țara, inclusiv Găgăuzia, Parlament și mai multe instanțe de judecată, dar și la Aeroportul Chișinău, care și-a sistat activitatea pentru câteva ore.
Inspectoratul General de Poliție a informat că în total a primit peste 50 de amenințări cu bombă într-o singură zi și toate s-au dovedit false.
Pe 6 iulie, a fost anunțată o nouă alertă cu bombă – în clădirea Comitetului Executiv al Găgăuziei, unde aleșii locali urmau să adopte o declarație privind poziția Comrat-ului față de statutul de țară candidat la aderare la UE al R. Moldova.
În urma incidentului, ședința Adunării Populare a fost amânată.