Întâlnirea de la Conferința de Securitate de la München din 18 februarie a fost prima între președintele azer Ilham Aliev și prim-ministrul armean Nikol Pașinian din octombrie, pe fondul unor noi tensiuni legate de blocarea coridorului Lacin, singura rută terestră prin care Armenia are acces la regiunea separatistă Nagorno-Karabah, care face parte din punct de vedere juridic din Azerbaidjan.
Într-o declarație postată pe pagina de internet a premierului armean se spune că „s-a făcut referire la progresul lucrărilor privind proiectul de tratat de pace între Armenia și Azerbaidjan, precum și la deblocarea infrastructurii de transport regional și la punerea în aplicare a delimitării între cele două țări în conformitate cu acordul încheiat la Praga”.
Armenii din Karabah sunt blocați la granițele regiunii în timp ce criza continuă
În octombrie, Consiliul European declara că cei doi lideri s-au întâlnit în marja unui summit la Praga și au convenit asupra unei misiuni civile a UE de-a lungul frontierei lor comune, unde ciocnirile de anul trecut au dus la moartea a peste 200 de persoane în cea mai gravă confruntare armată dintre cei doi vecini din Caucaz de după 2020.
În urma întâlnirii de la Munchen, biroul lui Pașinian a declarat că acesta „a reafirmat determinarea părții armene de a obține un tratat care să garanteze cu adevărat pacea și stabilitatea pe termen lung în regiune”.
Coridorul Lacin, sursă principală a tensiunilor
Liderul armean a adus în discuție problema „blocadei ilegale impusă de Azerbaidjan asupra coridorului Lacin și a crizei umanitare, de mediu și energetice produsă în Nagorno-Karabah". Baku neagă faptul că blochează accesul în regiune.
Potrivit agențiilor ruse de știri, Aliev declară că s-au făcut progrese în ceea ce privește un acord de pace și că țara sa studiază propunerile Erevanului, dar că el consideră că demersurile făcute până acum sunt insuficiente.
Aliev a spus că Baku a propus înființarea de puncte de control la granița dintre cele două țări.
Agenția rusă de știri TASS informează că discuțiile de la München au durat aproximativ 90 de minute.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
La 15 februarie, Pașinian spunea că Armenia a propus crearea unei zone demilitarizate în jurul Nagorno-Karabah, cu garanții internaționale, ca parte a ultimului său plan de pace privind regiunea separatistă.
Armenia și Azerbaidjanul se confruntă de zeci de ani în legătură cu regiunea Nagorno-Karabah. Enclava, în care trăiesc, în principal, etnici armeni, face parte din Azerbaidjan, dar se află sub controlul forțelor de etnie armeană susținute de Armenia de la războiul separatist care s-a încheiat în 1994, soldat cu aproximativ 30 de mii de morți.
În timpul unui război de șase săptămâni în 2020, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unei mari părți din Nagorno-Karabah și a teritoriilor adiacente deținute de forțele armene. Peste 6500 de persoane au murit în luptele care s-au încheiat printr-un acord de pace mediat de Rusia.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Blocarea coridorului Lacin a dus la unele confruntări între azerii care protestează și trupele rusești care sunt staționate acolo ca parte a acordului din 2020 mediat de Rusia.
Organizația Human Rights Watch a afirmat pe 21 decembrie că blocarea coridorului Lacin a perturbat accesul la bunuri și servicii esențiale pentru zeci de mii de etnici armeni care trăiesc acolo.
Înainte de întâlnirea de la München, Blinken a declarat că „suntem de părere că Armenia și Azerbaidjanul au o ocazie cu adevărat istorică de a asigura o pace durabilă după mai mult de 30 de ani de conflict".
El a precizat că „Statele Unite sunt hotărâte să facă tot ceea ce pot pentru a sprijini aceste eforturi, fie direct cu prietenii noștri, fie în cadrul unui format trilateral precum acesta, fie cu alți parteneri internaționali”.