Proiect de lege la Comrat: fără partide din R.Moldova în alegerile pentru Adunarea Populară

O inițiativă legislativă la Comrat de modificare a Codului electoral al autonomiei, inițiativă ce prevede, inclusiv, interdicția pentru partidele și organizațiile social-politice înregistrate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova de a-și înainta candidați în alegerile deputaților Adunării Populare a Gagauz Yeri, a stârnit deja reacții dure în spațiul public la Chișinău. Intenția este văzută ca o nouă manifestare a dispozițiilor separatiste și de sfidare a legislației naționale. Cum se explică, de fapt, această inițiativă, prin ce este motivată și ce dorește de fapt? Punctul de vedere al comentatorul Mihail Sirkeli, președintele Centrului Piligrim-Demo din Comrat.

Interviul dimineții la EL: cu Mihail Sirkeli

Europa Liberă: Mihail, mulțumim că ați acceptat să vă împărtășiți punctul Dvs. de vedere cu ascultătorii postului nostru de radio. Așadar, o inițiativă legislativă la Comrat, de modificare a Codului electoral al autonomiei găgăuze, care prevede, între altele, că „în alegerile deputaților Adunării Populare a Găgăuziei nu pot participa și înainta candidați partidele și organizațiile politico-obștești ale Republicii Moldova înregistrate la Ministerul Justiției al Republicii Moldova”, inițiativă care a stârnit deja la Chișinău reacții destul de dure. În spațiul mediatic, mai cu seamă, nu însă și din partea oficialităților, deocamdată. Cum vedeți și explicați Dvs., dle Sirkeli, această inițiativă, care nu pare să fie nou-nouță, adică ideea e mult mai veche?

Mihail Sirkeli

Mihail Sirkeli: „Mulțumesc pentru invitație și posibilitatea de a explica acest lucru. Proiectul de lege nu este nou-nouț. Același proiect de lege a apărut în 2016, înaintea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei. Cel mai important în acest proiect de lege pentru mine și pentru locuitorii din autonomie este că el propune să se schimbe sistemul electoral pentru alegerile din Adunarea Populară. Acum avem o Adunare Populară compusă din 35 de deputați aleși prin sistemul electoral uninominal. Deci, Găgăuzia este împărțită în 35 de circumscripții uninominale, în fiecare circumscripție maximum cinci mii de locuitori și fiecare sat trebuie să fie reprezentat de câte un deputat, cel puțin, în Adunarea Populară, de aceea și avem circumscripții foarte mici, sub o mie de locuitori. Această lege propune să se creeze cinci circumscripții cu mai multe mandate (многомандатные избирательные округа) și prin acest sistem nou să fie aleasă Adunarea Populară. Noi ca organizație am participat la blocarea acestui proiect de lege în 2016, pentru că el a fost propus cu mai puțin de jumătate de an înaintea alegerilor și noi am spus că nu este acceptabil, pentru că recomandările prevăd că cu șase luni înaintea alegerilor nu se pot face anumite schimbări în Codul electoral. Acum revenind la ceea ce ați întrebat Dvs., eu presupun că aceasta atrage atenția asupra faptului că în UTA Găgăuzia noi nu avem posibilitate să creăm partide regionale, pentru că Legea partidelor Republicii Moldova nu prevede o astfel de formă de partide precum sunt partidele regionale și partidele locale și nu dă posibilitatea creării partidelor regionale, pentru că știți care sunt cerințele. Pentru a înregistra un partid, ai nevoie de patru mii de semnături, de patru mii de membri și aceste semnături trebuie să fie adunate în cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, adică în jumătate de raioane. Și în fiecare raion trebuie să ai cel puțin 120 de membri, ceea ce face imposibil pentru UTA Găgăuzia ca să avem partide locale și partide regionale, dar pentru Găgăuzia existența partidelor regionale sau locale este un lucru foarte important, pentru că noi vedem după alegeri cum, de exemplu, în ultimele alegeri în Adunarea Populară din 2016 am avut 128 de candidați și numai 28 sau 27 de candidați au fost înaintați de către partide politice.”

Europa Liberă: E limpede, dl Sirkeli, dar nici inițiativa aceasta nu pare să readucă pe masă tema partidelor regionale, ci mai degrabă un mecanism de curmare a accesului partidelor naționale în autonomie.

Mihail Sirkeli: „Cred că această inițiativă, eu astăzi am fost invitat la un talk show în Găgăuzia cu autorul acestei legi. Acest proiect de lege a fost înaintat de către dl Cimpoieș, dar acum doi ani a fost înaintat de către dl Burgudji, deci eu presimt că se văd urechiușele dlui Burgudji în această lege, iar dl Burgudji este cunoscut pentru astfel de, să zicem, inițiative ca să înțelegeți cine a participat.”

Europa Liberă: Deci sperați astăzi să vedeți cine vor fi totuși actorii politici instituționalizați, ca să zic așa, care vor acționa în alegerile din autonomie?

Mihail Sirkeli: „Eu tot nu văd cine vor fi actorii politici instituționalizați. Se propune ca partidele, deci candidații să fie înaintați de către asociațiile obștești înregistrate de către Direcția justiție a Găgăuziei, dar noi știm că Legea asociațiilor obștești sau Codul civil a fost schimbat și asociațiile obștești acum se înregistrează nu de către Ministerul Justiției sau Direcția justiției în cazul Găgăuziei, dar de către Agenția de Servicii Publice.”

Europa Liberă: Deci, în concluzie, dl Sirkeli, nu e un proiect încă prea clar, ca să înțelegem așa?

Mihail Sirkeli: „În concluzie, nu este un proiect prea clar, dar eu cred că totuși Chișinăul trebuie să ia în considerare această lege și să schimbe Legea privind partidele politice și eu cred că atunci toate problemele vor dispărea.”

Europa Liberă: Aveți, dl Sirkeli, cunoștință dacă Adunarea Populară a introdus vreo inițiativă legislativă, drept de altminteri pe care îl are din 2003, dacă nu mă înșel, în Parlamentul de la Chișinău privind legiferarea din nou a partidelor regionale? Este, altfel spus, interesată, cum spuneați un pic mai devreme, într-adevăr, elita politică găgăuză de o legislație care să creeze condiții adecvate pentru înregistrarea unor partide regionale?

Mihail Sirkeli: „Eu nu văd, dar deja trebuie să admitem că partidele regionale de facto deja există. Noi am avut mișcarea Găgăuzia Unită, care de fapt a fost un partid politic. Acum ea a dispărut, pentru că Mihail Formuzal nu este în țară și membrii acestei mișcări s-au mutat la altă mișcare, Găgăuzia Nouă, condusă de către Nicolai Dudoglo, care de facto este un partid politic, dar înregistrat sub forma de asociație obștească. Și iată Nicolai Dudoglo recent a înregistrat încă o asociație obștească care se numește Devlet, care tot este de fapt un partid politic. Deci, partidele politice deja există.”

Europa Liberă: Dar totuși partidele politice regionale n-au supraviețuit condițiilor dure de reînregistrare impuse de Legea partidelor modificată și atunci au apărut iată un fel de partide „sub acoperire”, ca să le spunem așa, formațiunile politice, nu sună chiar bine, dar „deghizate”, ca să le spunem așa, în organizații obștești, ONG-uri, practic. Cât de normală este această situație, inclusiv din perspectiva că societatea civilă se confundă probabil sau se identifică în regiune cu grupările politice?

Mihail Sirkeli: „Este un lucru foarte rău, pentru că la noi în Republica Moldova acum s-a propus și un concept de depolitizare a asociațiilor obștești. Și această situație de fapt politizează asociațiile obștești. Eu sunt adeptul faptului că cu politica trebuie să se ocupe partidele politice în sensul că să fie înaintați candidații ș.a.m.d., dar asociațiile obștești sunt bune pentru alte lucruri, nu știu, pentru crearea think thank-urilor, soluționarea problemelor social-economice ale comunității, dar, cu părere de rău, avem o lege care nu permite și Legea partidelor politice care există acum creează bariere nu numai pentru locuitorii din UTA Găgăuzia, dar ea creează de fapt condiții defavorabile pentru toată populația Republicii Moldova, pentru că creează niște condiții foarte dure, cum ați spus și Dvs. Iată haideți să analizăm câte partide au fost create în ultimii ani. Numai Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost creat după regulile care sunt stabilite de către Legea partidelor în sensul că au fost adunate semnături, a fost depusă cerere la Ministerul Justiției ș.a.m.d. Restul partidelor noi care au apărut – Partidul „Șor”, Partidul Nostru, Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor – aceste partide nu au fost create de la zero, deși sunt noi pe scena politică a Republicii Moldova, ele pur și simplu au fost preluate, nu spun cumpărate, da?, și schimbate numele. Deci, în condițiile care există acum în Republica Moldova este, practic, imposibil să creezi partide politice. Dar partidele naționale care există acum nu reprezintă interesele nu numai locuitorilor din UTA Găgăuzia, ele nu reprezintă, cu părere de rău, interesele și altor raioane. Uitați-vă la lozincile din alegerile locale. Vedeți măcar o singură lozincă care să reprezinte problemele locale? Veți vedea numai billboard-uri cu două persoane – liderul partidului și candidatul local.”

Europa Liberă: Cum rezolvă sau ce soluție propune acest proiect de lege din punctul Dvs. de vedere la problema respectivă?

Mihail Sirkeli: „Acest proiect de lege nu propune soluții, acest proiect de lege, din punctul meu de vedere, atrage atenția asupra faptului că nu este posibil să creezi partide regionale și acest proiect de lege este bun pentru faptul că stârnește niște discuții foarte importante în societate și noi trebuie să luăm în considerare această situație și să pornim, eu cred, la Chișinău discuții asupra schimbării Legii privind partidele politice.”

Europa Liberă: Și o ultimă întrebare, care poate părea oarecum minoră, dar nu pot să nu o pun. Un cetățean poate fi, în mod normal, membru doar al unui partid, dle Sirkeli. Nu-și va limita astfel un rezident al autonomiei găgăuze, de exemplu, fiind membru al unui partid regional, perspectiva de a-și face o carieră politică la nivel național, perspectivă posibilă doar cu vehicul politic, ca să spunem așa?

Mihail Sirkeli: „Sigur că da! Eu înțeleg că voi acum citiți un citat din acest proiect de lege sau de unde vine această idee...”

Europa Liberă: Nu, nu, e de la sine înțeles că poți fi membru doar al unui singur partid, dacă ești membru al unui partid național, cumva îți limitezi ascensiunea spre Chișinău, nu?

Mihail Sirkeli: „Sigur că da! Deci, uitați-vă, noi în Republica Moldova avem așa o tendință de a supraregula toate lucrurile. În democrațiile din Vest, de exemplu, legile, codurile electorale sunt scrise pe trei pagini și alegerile acolo se petrec mult mai democratic și mult mai liber, noi însă avem un Cod electoral de 100 de pagini și vedeți ce probleme avem. Același lucru e și cu partidele politice. De exemplu, în Belgia nu există Legea privind partidele politice, există Legea privind asociațiile obștești și trei persoane pot înregistra un partid politic. La noi însă, în Republica Moldova, vedeți cam cum stau lucrurile. Eu sunt adeptul situației când nu prea supraregulăm anumite lucruri. Dvs. aveți dreptate. Asta va limita sigur posibilitatea cetățenilor din Găgăuzia și din alte raioane de a face carieră politică sau să se exprime, să-și realizeze drepturile politice și civice.”

Europa Liberă: Dacă se va mișca din loc proiectul...

Mihail Sirkeli: „Noi am văzut declarația, dacă nu greșesc, dacă nu mă înșel, noi am văzut declarația dnei bașcan, care a spus că iată a apărut o inițiativă bună. Eu cred că la nivelul Comitetului executiv există o înțelegere sau, nu știu, o susținere tacită a acestui proiect de lege. Vom trăi și vom vedea. Încă avem mai mult de doi ani până la alegerile în Adunarea Populară și destul timp ca să discutăm această problemă și la nivel local în Găgăuzia, și la nivel național.”