Proiect de lovitură de stat dejucat în Germania și cum Elon Musk nu mai este omul cel mai bogat din lume 

Este vorba de una din cele mai mari operațiuni ale poliției germane din ultimii ani. În zorii zilei, miercuri, 7 decembrie, peste 3000 de polițiști au efectuat un val de percheziții și arestări împotriva unei rețele teroriste de extrema dreaptă ai cărei membri sunt suspectați că pregăteau mai multe atacuri armate împotriva instituțiilor statului, în special împotriva Bundestagului.

Azi, întreaga presă cunoaște toate detaliile: în total, douăzeci și cinci de persoane au fost arestate în unsprezece din cele șaisprezece landuri ale Germaniei și au fost percheziționate peste 130 de locuințe, birouri și depozite, inclusiv într-o cazarmă a comandoului forțelor speciale ale Bundeswehr, situată în Calw (Baden-Württemberg), în sud-vestul Germaniei.

Cum a revelat-o Der Spiegel, membrii acestei rețele teroriste sunt legați de Reichsbürger („cetățeni ai Reichului”), structură extremistă subterană apărută în anii 1980, ai cărei membri nu recunosc legitimitatea instituțiilor Germaniei Federale, pledează pentru restaurarea imperiului (Reich) între frontierele sale din 1871 și refuză să se supună poliției de stat sau federale și să plătească impozite, amenzi sau contribuții sociale. Se crede că grupul – mai degrabă o nebuloasă decât o organizație solid structurată – are aproximativ 15.000 - 20.000 de membri în toată țara.

La Paris, Libération scrie că odată cu raidul de miercuri, care a necesitat desfășurarea a 3.000 de polițiști, germanii au înțeles că extrema dreaptă din țara lor nu mai e un simplu detaliu exotic, ci o adevărată amenințare la adresa democrației. Mobilizarea forțelor de securitate a fost excepțională: este cea mai mare operațiune de poliție din istoria Republicii Federale împotriva unei rețele de extremă dreapta – desfășurată nu doar în Germania, ci și în Austria și Italia – cu participarea agenților Unității Speciale de Intervenție (GSG9) .

Potrivit mai multor ziare și site-uri de informații germane, au fost arestate în special două personalități ale acestei mișcări, care nu și-a ascuns niciodată înclinațiile sedițioase. Primul este un fost comandant de parașutiști, Rüdiger von P., în vârstă de 69 de ani. Al doilea, revelat de Der Spiegel, este descendentul unei vechi familii aristocratice germane, cunoscut sub numele de Henric al XIII-lea, prințul Reuss (Prinz Reuß), în vârstă de 71 de ani și care locuiește într-un castel din Turingia, regiune a fostei Germanii de Est unde extrema dreaptă este puternic stabilită și solid organizată.

Antisemitism și nostalgia Reichului

Necunoscut publicului larg, prințul Reuss, a cărui genealogie îi conferă o anumită aură printre Reichsbürger, nu și-a ascuns niciodată ura față de instituțiile republicane sau antisemitismul său. Potrivit anchetatorilor, acești doi nobili bătrâni și extremiști ar fi capetele de pod ale unei vaste rețele al cărei obiectiv principal era organizarea unui asalt armat asupra Bundestag-ului, deși fuseseră planificate și alte acțiuni, inclusiv răpirea mai multor oficiali ai guvernului federal.

În acest scop, ei ar fi căutat în special să asigure de sprijin în cadrul poliției și armatei. Se pare că au fost organizate cel puțin patru întâlniri în Baden-Württemberg în timpul verii, Rüdiger von P. fiind suspectat că a călătorit în nordul Germaniei cu diverse ocazii în această toamnă pentru a recruta ofițeri de poliție.

(De citit și — pe site-ul Le Monde, în Franța — Infiltrată de extrema dreaptă, o unitate de elită a armatei germane e parțial dizolvată.)

Dacă “lovitura lor de stat” ar fi avut succes, grupul își imagina să-l plaseze chiar pe prințul Reuss în fruntea unui nou guvern german. Potrivit anchetatorilor, septuagenarul ar fi încercat să se asigure de sprijinul Rusiei, mizând pentru aceasta pe tânăra sa amantă, pe nume Vitalia, în vârstă de 39 de ani.

Deocamdată, ancheta nu a permis să se stabilească dacă au avut loc într-adevăr contacte cu Moscova sau dacă acestea au fost doar niște proiecte promovate de acest grup de complotiști. În Italia, unde de asemenea poliția a condus o operațiune, în coordonare cu cea germană, La Repubblica informează că ambasada rusă s-a simțit datoare să nege că ar avea ceva de-a face cu il principe Enrico XIII Reuss.

Peste ocean, The Washington Post atrage astăzi atenția asupra similitudinilor dintre detaliile complotului eșuat din Germania și insurecția din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului din SUA. Politicienii germani subliniază asta ca pe o amintire a ceea ce se poate întâmpla atunci când obsesiile conspiraționiste și anticonstituționale de tip QAnon sunt lăsate să se răspândească nestingherite.

Scholz: un an deja!…

Odată cu asta, joi, 8 decembrie, se împlinește deja un an de când actualul cancelar Olaf Scholz a preluat conducerea guvernului de coaliție, înlocuind-o pe Angela Merkel.

“Să îndrăznim să facem mai multe progrese”. Acesta a fost mesajul lui Olaf Scholz când a preluat mandatul pe 8 decembrie 2021. Dar narațiunea unei lumi pașnice, “decarbonizate”, înscrisă în „contractul de coaliție” semnat de social-democrați (SPD), ecologiști (Die Grünen) și liberali (FDP) a fost măturată de războiul din Ucraina... doar două luni mai târziu. Gata cu tranziția ecologică! Nu mai vorbim despre drepturile omului sau despre apărarea mediului! Scholz a trebuit să-și zvârle toate planurile ca să meargă să caute gaz.

Dar dincolo de criticile presei germane, Le Soir, la Bruxelles, îi găsește puncte pozitive. Cancelarul pare totuși să-și fi câștigat pariul. Germania poate acum trece iarna fără întreruperi de curent și încălzire. „În câteva săptămâni, primele terminale de gaze lichefiate vor intra în funcțiune în nordul Germaniei”, a anunțat el, într-un videoclip înregistrat la un an de când a devenit șef al guvernului.

Labour „testează apele” oferind scoțienilor noi puteri

Este ceea ce scrie la Londra conservatorul cotidian The Daily Telegraph: opoziția laburistă a lui Keir Starmer testează o posibilă coaliție post-electorală cu SNP, partidul naționalist și independentist care conduce Scoția, oferindu-i noi competențe pentru a semna acorduri internaționale.

Elon Musk nu mai este omul cel mai bogat din lume

În sfârșit, Elon Musk nu mai este cel mai bogat om din lume, anunță revistele de afaceri Fortune și Forbes. Cumpărarea platformei Twitter și faptul că el și-a vândut înainte de asta mare parte din acțiunile Tesla au făcut ca averea lui să scadă. Francezul Bernard Arnault este acum cel mai bogat om din lume. El e proprietarul grupului de lux LVMH, cunoscut pentru casele de modă precum Louis Vuitton, Christian Dior și Fendi, precum și pentru mai multe mărci de băuturi alcoolice.

Musk conducea lista Forbes a miliardarilor din septembrie anul trecut. Averea lui personală este estimată acum la 185,3 miliarde de dolari. Arnault ar deține însă ceva mai mult: 185,4 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează temporar pe prima poziție.

Achiziționarea platformei Twitter l-a costat pe Musk nu mai puțin de 44 miliarde de dolari.

Televiziunea belgiană RTBF estimează însă că acest clasament este foarte schimbător. După Arnault și Musk, practic la egalitate, omul de afaceri indian Gautam Adani (134,8 miliarde), șeful unui uriaș conglomerat, este pe locul 3, în timp ce Jeff Bezos (111,3 miliarde), fondatorul Amazon, a coborât pe locul 4.

In Belgia, Arnault este foarte cunoscut deoarece, deși are atât de mulți bani, el a încercat — fără succes — să-și instaleze domiciliul în micul regat vecin cu Franța, însă nu pentru că Bruxelles e «capitala Europei», ci pentru că în Belgia… nu se plătește impozit pe avere.