Ministrul Spînu a vorbit Europei Libere la scurt timp după ce a lansat un ambițios plan de reconstrucție a infrastructurii în R. Moldova, pe care îl prezintă drept o prioritate a noului său mandat în guvernul PAS. Spînu a intrat în Guvernul Recean în luna iulie, după ce demisionase împreună cu întregul Guvern Gavrilița, în februarie, iar apoi petrecuse câteva luni în calitate de secretar general al președinției.
„S-au făcut foarte multe discuții în jurul acestei porțiuni de drum (...) Și fac un angajament, aici (studioul Europei Libere n.r.), că o să vedeți cel mai probabil la anul că vom continua (...) ca să fie complet”, a spus ministrul Spînu.
Urmăriți interviul integral aici:
Înainte de summitul de la Bulboaca, guvernul moldovean a cauzat controverse când a reconstruit un drum de aproape 35 de kilometri de la aeroporul Chișinău doar până la Castel Mimi, din satul Bulboaca, unde a avut loc cel mai mare eveniment internațional găzduit vreodată de R. Moldova. Dar restul traseului național, care duce spre satul Hârbovăț și linia de demarcație administrativă cu regiunea transnistreană, a rămas neasfaltat. Imagini arătând contrastul dintre cele două porțiuni de șosea au stârnit dezbateri aprinse pe rețelele de socializare.
Administrația de Stat a Drumurilor susținea atunci că lucrările erau planificate și nu aveau legătură cu summitul.
Dar în interviul pentru Europa Liberă, ministrul Spînu a recunoscut că autoritățile „trebuiau să asigure un drum bun până la locul” summitului Comunității Politice Europene, la care au participat peste 40 de lideri ai țărilor și instituțiilor europene, și se aflau sub presiune „inclusiv din motive de securitate”. La porțiunea nereparată se va reveni în 2024 în cadrul unui efort mai amplu de reconstrucție a drumurilor, a spus Spînu.
Your browser doesn’t support HTML5
„Bulboaca e a Europei, dar noi, nu”. Locuitorii din Hîrbovăț, nemulțumiți că drumul național a fost reparat doar până la Bulboaca
De la gaze la poduri
Planul său de reconstrucție a infrastructurii mai cuprinde alte trasee naționale și regionale, calea ferată, rețeaua de apeducte, iar un proiect pe termen mai îndelungat este construcția unei autostrăzi, Ungheni - Chișinău - Odesa, mizându-se în toate cazurile pe sprijinul financiar din partea Uniunii Europene.
Ministrul Spînu a spus că trebuie reabilitate 60% din drumurile naționale și 80% din drumurile regionale.
„Este clar că Moldova nu are acești bani și vom vorbi cu UE să ne ajute să facem acest lucru”, a spus Spînu.
Cunoscut pentru rolul său în rezolvarea crizei gazelor din 2021-2022, ca vicepremier responsabil cu energia în Guvernul Gavrilița, ministrul Spînu a spus Europei Libere că, datorită eforturilor sale de atunci, „R. Moldova nu mai trebuie să aibă acum nicio relație cu Gazprom”, concernul rus de stat care a fost vreme îndelungată singurul furnizor de gaze pentru consumatorii moldoveni.
Spînu spune că obiectivul său a fost clar: „să scap țara de Gazprom și de Federația Rusă, în sectorul energetic, și asta am făcut. Acum am alte obiective, să construiesc drumuri, poduri și asta fac”.
Ce mai spune ministrul Infrastructurii în acest interviu:
- Când vor (re) veni companiile de zbor low-cost în R. Moldova și de ce durează acest proces.
- Câtă politică face Andrei Spînu: „Evident că mai mult încurcă să faci politică la minister”.
- Lipsa de ingineri, constructori și proiectanți ar putea încetini lucrările de infrastructură.
- Infrastructura R. Moldova ar putea ajunge la nivelul celei europene în 2035.
- Pentru a reabilita toate drumurile regionale și naționale, expres din R. Moldova, cu o lungime totală de vreo 6.000 de km, este nevoie de 7 miliarde de euro.