Perioada preelectorală înainte de parlamentarele din februarie 2019 e marcată de utilizarea abuzivă a resurselor administrative, intimidări și activități cu tentă electorală. Deşi startul oficial al campaniei electorale încă nu a fost dat, unele partide au început deja să facă agitaţie electorală şi să corupă alegătorii. Acestea sunt câteva din constatările primului raport de monitorizare al alegerilor, realizat de Asociaţia Promo-LEX.
Your browser doesn’t support HTML5
O primă evaluare a climatului pre-electoral din R. Moldova
Utilizarea abuzivă a resursele administrative în scop electoral, asta constata expertiza când vine vorba de Partidul Democrat de guvernământ şi exemplele sunt la vedere: reforma salarială, majorări de pensii, acordarea de alocaţii şi indemnizații, precum şi alte suplimente de ordin financiar neprevăzute anterior în bugetul de stat. Toate aceste măsuri cu efect electoral deşi au îndărăt bani publici, au fost anunţate de la sediul PD, ceea ce creează o confuzie şi un transfer de imagine, spune Pavel Postică, directorul misiunii de observare a Promo-LEX:
„Prin prisma practicilor internaţionale nu trebuie să fie o confuzie între partid şi stat.”
Pavel Postică
O altă constatare e că unii deputați ai PD au utilizat resurse administrative pentru a acumula capital politic în anumite circumscripții electorale concrete. Bunăoară, deputatul Constantin Țuțu și-a atribuit meritul pentru mai multe lucrări de infrastructură efectuate în localitățile Durlești, Băcioi, Trușeni, Sîngera și Codru, care împreună constituie exact una din circumscripțiile uninominale. La fel au procedat şi alţi deputaţi democraţi, între ei Eugen Nichiforciuc, Oleg Sîrbu și Anatolie Zagorodnîi.
Au făcut uz de resurse administrative şi socialiştii care au atribuit partidului meritele pentru realizarea unor proiecte din bani publici alocați de Consiliul Municipal Chișinău.
O altă abatere de la normele legale identificată de Promo-LEX e de semnarea prematură a candidaţilor. Această încălcare ar fi admis-o, potrivit expertilor, patru formaţiuni: PSRM care şi-a nominalizat candidaţii pentru 43 din cele 46 de circumscripţii din ţară; Partidul Şor care a introdus aşa numita instituție a „reprezentanților plenipotențiari” ai formațiunii în regiuni şi PAS și PPDA, grupate în blocul ACUM care au anunțat că și-au desemnat potențialii candidați ce urmează să treacă filtrele de integritate.
Blocului ACUM i se mai reproşează difuzarea prematură a informaţiei cu tentă electorală printr-o campanie de informare a cetăţenilor despre angajamentele viitorului bloc electoral, campanie ce a avut loc în cel puţin 21 de raioane.
Ajunul alegerilor parlamentare e marcat de un fenomen îngrijorător, cel al intimidării politice a adversarilor...
Raportul Promo-LEX mai constată că ajunul alegerilor parlamentare e marcat de un fenomen îngrijorător, cel al intimidării politice a adversarilor. Se invocă constituirea comisiei parlamentare de anchetă pe cazul fundației „Open Dialog” pentru elucidarea unei presupuse finanțării ilegale a partidelor de opoziție PAS și PPDA. În lipsa unor probe concludente există suspiciuni rezonabile de intimidare a acestor potenţiali concurenţi, se spune în raport.
La capitolul finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, Promo-LEX a salutat micșorarea plafoanelor donațiilor, includerea în raportarea financiară a serviciilor gratuite prestate de anumite persoane și a tuturor acțiunilor de voluntariat. La acest capitol există riscuri ce ţin de implicarea în campanie a fundațiilor asociate liderilor politici ori partidelor, precum şi interzicerea finanțării campaniei de către cetățenii din diaspora.
Un alt subiect ce ridică semne de îngrijorare este majorarea continuă şi inexplicabilă a numărului de alegători în registrul alegătorilor. La 10 decembrie 2018 existau cu aproape 7 mii de alegători mai mulţi decât în martie.
„Este o situaţie inexplicabilă în cazul în care foarte mulţi cetăţeni pleacă definitiv din ţară, mulţi dintre ei renunţând la cetăţenie. Al doilea aspect e că din 2000 avem un spor natural negativ, adică numărul deceselor e mai mare decât cel al nașterilor.”
Şi mai îngrijorător, spune Postică e că numărul alegătorilor care nu au domiciliu şi reşedinţă şi nu pot vota în circumscripţiile uninominale a crescut din ultimul an cu peste 55 de mii de alegători, adică cu aproape 7 la sută:
„Este vorba practic de o circumscripţie electorală, de alegători ce pot constitui o circumscripţie. Şi în total aceşti alegători fără reşedinţă şi fără domiciliu constituie aproape 7 la sută din totalul alegătorilor.”
Promo-LEX reiterează în raportul de monitorizare că harta circumscripţiilor a fost trasată netransparent, iar schimbarea sistemului electoral s-a făcut contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Iar organizarea referendumului consultativ privind reducerea numărului de deputaţi şi posibilitatea de a-i revoca concomitent cu alegerile va denatura esenţa scrutinului parlamentar, dar şi rezultatele acestuia, se spune în raportul de monitorizare.