Una dintre principalele obiecții atunci când este contestată participarea alegătorilor din regiunea transnistreană la scrutinele din Republica Moldova este faptul că în stânga Nistrului concurenții nu-și pot organiza o campanie electorală corectă, iar locuitorii regiunii nu au posibilitatea de a se informa despre procesele electorale din Republica Moldova și astfel devin ținte ușoare pentru manipulare și sunt folosiți în favoarea unor concurenți electorali, de regulă cu viziuni pro-ruse.
Dar cum stau lucrurile în regiunea transnistreană cu sursele de informare? De unde își iau locuitorii de acolo știrile și informațiile în fiecare zi? Și cum le înfluențeză deciziile politice și cotidianul? Am discutat subiectul cu Ivan Țurcan, expert în problematica transnistreană și consultant principal la Biroului politici de reintegrare din guvernul de la Chişinău.
Your browser doesn’t support HTML5
„Am primit un SMS...” Votul din stânga Nistrului la alegerile din 11 iulie
Ivan Țurcan: „Într-un studiu de-al meu pe mass-media din regiunea transnistreană am constatat câteva lucruri destul de interesante. Sunt două posturi de televiziune cu acoperire regională, mai mare, unul se numește Pervîi Pridnestrovskii, altul se numește TSV. TSV-ul este unul privat, tot fluxul de informații din acest post de televiziune este exclusiv în limba rusă.”
Țurcanu precizează că la „Pervîi Prednevstrovskii undeva vreo 25 de procente din material este din URSS. Am analizat timp de o lună toată emisia televiziunilor acestea două, 24 din 24 ce arătau ei, și reiese că șase ore erau cu produse din URSS. Lucru care, la fel, este un pic halucinant, pentru că au trecut cam 30 de ani…”
„Produse din URSS”, explică Ivan Țurcan, înseamnă „filme, filme, filme” dar aceasta întoarcere în timp nu apare să-i deranjeze sau afecteze pe locuitorii din regiunea transnistreană, care au oricum, au alte preocupări: salarii, pensii, asigurări medicale.
Ivan Țurcan: (...) pe omul de rând nu cred că-l preocupă prea mult dacă este ceva din URSS sau nu este. Pe omul de rând, ca și în orice alt loc, îl preocupă, în primul rând, bunăstarea sa și a familiei, lucru pe care nu prea de obicei poate să-l găsească acolo.”
Europa Liberă: Omul de rând, viața omului de rând, din ce salariu trăiește el? Cum trăiește el în regiunea transnistreană?
Ivan Țurcan: „Salariile sunt mai mici comparativ cu malul drept.”
Europa Liberă: Era o legendă că erau mai mari salariile, mai mari pensiile într-o vreme și serviciile mai bune și așa mai departe. Era calul de bătaie al propagandei transnistrene.
Foarte mulți oameni din regiune pleacă în căutarea unei vieți mai bune.
Ivan Țurcan: „Și acum nu mai auzim aceste lucruri. Deci, acest laitmotiv a fost redus la tăcere. Lucru care, pe de o parte, poate fi ușor observabil, pentru că nu se mai discută, prin absență, pe de altă parte, prin faptul că foarte mulți oameni din regiune pleacă în căutarea unei vieți mai bune. Inclusiv diferența atât de mare între numărul de populație care a fost în anii 1990 și în prezent nu denotă decât faptul că oamenii chiar caută viață mai bună, un salariu mai bun pentru a-și întreține familia, pentru a se putea întreține de sine stătător.
Pentru că acea legendă că la Tiraspol sau la Bender să trăiești e mai bine deja nu mai corespunde realității. Poate că cândva aceasta a și avut câteva doze de realitate, însă la moment noi trăim mult mai bine.
Your browser doesn’t support HTML5
„Este un pic nedrept față de cetățenii din stânga Nistrului”
Sunt întregi ramuri din industria de comerț pe malul drept al râului Nistru care creează diferența enormă. Același sector IT care aduce destul de mult la buget, lucru care de altfel nu se întâmplă la fel de mult în regiune. Dacă să ne uităm la ceea ce le aduce bani la așa-zisul buget, asta este producerea de curent electric și metalurgia. Deci, acestea în sumă sunt cam 50 de procente. Însă, ele aducând 50 de procente, cu toții înțelegem că acestea sunt două, trei unități economice și nu acoperă un număr prea mare de oameni care au posibilitatea de a primi un salariu. Numărul acesta este destul de mic.
Următorii care primesc un salariu destul de bun în regiune sunt din domeniul telecomunicațiilor, ei primesc undeva 8500 de așa-zise ruble. 8500, comparând cu malul drept, unde în sectorul IT este de N ori mai mare salariul.”
Europa Liberă: 8500 fiind în jur de 7-8 mii de lei, maxim.
Ivan Țurcan: „Da, dar aceasta este mai degrabă excepția. Salariul minim în regiune este, dacă să facem în lei, undeva la vreo 2200 de lei. Pensia este mai mică decât salariul minim, cu mult mai mică, pensia este undeva în jur de 1300.
Factorul demografic
Încă aici este interesant faptul că, fiind atât de mulți pensionari cu o economie atât de slabă, este destul de greu să ai o asigurare socială pe măsură. Pentru că necesitățile sociale cresc, respectiv, acestea sunt cheltuieli enorme pentru așa-zisul buget, iar veniturile sunt destul de modeste, fapt ce creează un deficit destul de măricel. În ultimii ani el crește.
Factorul sănătate
De altfel, aproximativ 18 mii de locuitorii regiunii au polița de asigurare a Republicii Moldova, sunt centrele medicale care deservesc locuitorii din regiunea transnistreană.
Este un studiu din martie 2019 despre regiunea transnistreană, este atât calitativ, cât și cantitativ, au fost elaborate inclusiv și interviuri cu populația din regiune. Acesta a arătat că încrederea în sistemul medical din regiune este destul de redusă. Marea majoritate a populației din regiune nu este sigură pe calitatea asistenței medicale pe care o primește acolo. Or, aceasta este un motiv solid ca populația din regiune să se adreseze pe malul drept pentru consultație, diagnostic ori tratament.
Dacă veți merge la autogara centrală ca să vedeți cât de des circulă microbuzele spre Bender și Tiraspol, veți constata că acestea pleacă la un interval de 20-30 de minute. Deci, lucru care arată că populația nu are careva conflicte, populația nu este axată pe careva divergențe, păreri sau viziuni. Populația își trăiește viața, fie că este pe malul stâng, fie că este pe malul drept. Fiecare din noi are un cunoscut sau știe pe cineva care știe că este din regiune.
Vrem noi sau nu, suntem împreună și avem nevoie să fim mai uniți. Iar unele diferențe care există adesea sunt bazate pe unele speculații din trecut care cel mai des sunt depășite de timp.”