Your browser doesn’t support HTML5
Protecția consumatorilor transnistreni
De aproape o săptămână, agenții economici din stânga Nistrului nu mai pot aduce în regiunea transnistreană produse alimentare din Ucraina, dacă nu dețin certificate fitosanitare eliberate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor de la Chișinău. În vreme ce autoritățile de la Tiraspol spun că totul s-a făcut printr-o înțelegere „provocatoare” între Chișinău și Kiev, care ar da o lovitură gravă antreprenorilor și populației din stânga Nistrului, autoritățile de la Chișinău spun că oamenii de afaceri transnistreni au început să se conformeze deja noilor reguli, care ar proteja de fapt consumatorii transnistreni. Relatează Diana Răileanu:
Până în prezent, companiile din stânga Nistrului care importau mărfuri alimentare de origine animală prin Ucraina, nu erau obligate să prezinte certificate fito-sanitare eliberate de autoritățile moldovene.
Regulile s-au schimbat din 20 mai, când la solicitarea Serviciului de securitate al Ucrainei (SBU), statul vecin a decis că tranzitul să se facă doar cu acordul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
Directorul general ANSA, Gheorghe Gaberi, spune că decizia ar avea la bază reguli impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor şi că beneficiarul final ar fi consumatorul:
„La moment pe teritoriul Ucrainei sunt înregistrate un număr de peste 250 de focare de pestă porcină. Introducerea acestei maladii în ţară este posibilă şi prin intermediul unităţilor de transport, de aceea este o măsură preventivă, anume pentru a evita acest lucru. Aceasta este motivaţia de bază. Nu este o decizie doar a Ucrainei, pentru că Belarus la fel cere coordonarea tranzitului acestor mărfuri, Federaţia Rusă de asemenea. Din păcate, nu toţi agenţii economici din regiunea transnistreană efectuau acest lucru şi partea ucraineană a decis ca să fie coordonat strict cu noi.”
Din 20 mai, continuă directorul ANSA, de când au fost stabilite noile reguli, au fost eliberate acte permisive pentru mai multe companii din stânga Nistrului, prin urmare, explică Gheorghe Gaberi, nu se poate afirma că în regiunea transnistreană nu ajung produse alimentare de origine animală.
Mai ales că numărul oamenilor de afaceri interesaţi de tranzitarea acestor mărfuri prin teritoriul Ucrainei nu este atât de mare.
Decizia i-ar putea nemulţumi pe antreprenorii de rea credinţă care de acum încolo vor trebui să supună marfa controlului fito-sanitar şi astfel vor intra în vizorul ANSA:
„Partea ucraineană niciodată nu şi-a pus întrebarea sunt ei sau nu sunt înregistraţi. În lista importatorilor din regiunea transnistreană, acum apar agenţi economici care nu s-au adresat până acum de a le coordona tranzitul.”
În plus, precizează Gheorghe Gaberi, antreprenori vor putea efectua controlul fito-sanitar la punctul de trecere de la Cuciurgan, unde, până la finele acestei luni se aşteaptă instituirea unui control comun moldo-ucrainean.
În ultima perioadă tot mai multe companii care activează în stânga Nistrului aleg să-şi înregistreze activitatea la Chişinău, or, datele cu care operează misiunea europeană de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, EUBAM, arată că din decembrie 2015 până în noiembrie 2016 numărul cererilor de înregistrare a crescut cu zece la sută, ajungând la aproape 1600 de întreprinderi.
Expertul asociat Institutului Viitorul, Rosian Vasiloi, vede cu ochi buni decizia Kievului de a cere acte fito-sanitare moldoveneşti de la agenţii economici din stânga Nistrului, decizie care, în opinia expertului, va aduce în albia legalului toate activităţile desfăşurate pe segmentul transnistrean al frontierei de stat:
„Este vorba despre o regularizare a tuturor activităţilor care se desfăşoară la frontiera de stat a Republicii Moldova, în cazul dat al segmentului transnistrean. Primul pas a fost reglementarea activităţii autorităţilor naţionale în punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, care va fi lansat pe data de 31 mai. Acesta este al doilea pas care reglementează toată activitatea agenţilor economici şi, atenţie, nu a regiunii transnistrene, dar a celor din Republica Moldova care efectuează anumite activităţi de import-export prin segmentul transnistrean. Faptul că aşa-zisele autorităţi transnistrene spun că va fi blocadă, cât nu ar fi de straniu, e pentru a sensibiliza autorităţile Federaţiei Ruse. Or, noi am văzut reacţia Dlui Serghei Gubarev (ambasadorului cu misiuni speciale al Federației Ruse n.r.) în conferinţa de presă de la Tiraspol precum că Federaţia Rusă îşi rezervă dreptul de a răspundă acestor acţiuni ale Kievului şi Chişinăului. Nu au decât s-o facă. Republica Moldova în comerţul cu Federaţia Rusă are cinci sau şase %. La ce să ne mai aşteptăm? Încă o blocadă şi embaroguri pentru produsele moldoveneşti? În exportul Republicii Moldova ponderea este pe Uniunea Europeană.”
Decizia Kievului şi a Chişinăului de a înăspri controlul pe segmentul transnistrean al hotarului nu este văzută cu ochi buni la Tiraspol, or, presa din stânga Nistrului îl citează pe responsabilul de relaţii externe ale regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, care califică hotărârea drept „o provocare serioasă”, adăugând că s-a cerut ca problema să fie dezbătută în cadrul formatului de negocieri „5+2”.
Aflat în această săptămână într-o vizită în Republica Moldova, reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Wolf Dietrich Heim, a lăsat să se înțeleagă că subiectul ţine de relaţiile bilaterale moldo-ucrainene şi nu-i cazul să fie pus pe agenda discuţiilor în formatul „5+2”. În schimb, oficialul european a îndemnat Kievul şi Chişinăul să explice constant locuitorilor şi antreprenorilor din stânga Nistrului care sunt beneficiile unui control mai riguros la hotarul moldo-ucrainean.