Peste 270 de zboruri au fost anulate joi la aeroportul din Frankfurt, din cauza protestelor activiștilor de mediu din grupul Last Generation (Ultima Generație). Conform AP, mai mulți activiști au reușit să treacă gardul din jurul aeroportului și s-au pus pe pistă, refuzând să plece sau chiar lipindu-se de pistă, ca să nu fie luați din loc.
Protestatarii, parte dintr-un grup global care încurajează demonstrațiile non-violente, au ținut și un banner cu mesajul „Petrolul ucide”. Ei spun că și-au direcționat protestul către autoritățile germane, nu către călători, iar acțiunile lor dramatice încearcă să atragă atenția asupra gravității situației climei.
„Ne pare rău de oamenii care merg în vacanță, că au întârzieri, dar situația este periculoasă. Trăim într-o normalitate închipuită, o normalitate care de fapt nu mai există. De aceea, guvernului ar trebui să-i fie rușine”, a declarat Lina Johnson, membră a grupului Last Generation.
Pe site-ul său, grupul transmite: „Guvernul ignoră toate avertismentele. Încă contribuie la criza climatică și ne-a adus la marginea prăpastiei. Nu mai putem accepta această crimă împotriva umanității fără să opunem rezistență. Nu vom aștepta până când se vor prăbuși un stat după altul. În final, cu toții suntem în pericol”.
Protestatarii au tăiat gardul aeroportului din Frankfurt și au reușit să ajungă pe pistă.
Este doar unul dintre protestele coordonate, plănuite de activiștii pentru mediu în întreaga Europă această vară. Ei cer ca guvernele să oprească exploatarea hidrocarburilor și să treacă la o economie mai verde, înainte ca schimbările climatice să fie ireversibile - tranziție despre care spun că deja este prea târziu să mai aibă loc treptat, având nevoie de acțiuni drastice.
Ministra de Interne de la Berlin, Nancy Faeser, consideră că protestele sunt „periculoase, prostești și criminale”.
Miercuri, mai mulți activiști din grupul Last Generation s-au lipit de pista altui aeroport german important, Köln-Bonn, ceea ce a dus la suspendarea zborurilor timp de trei ore. Ei au cerut ca guvernul de la Berlin să semneze un angajament că țara nu va mai folosi combustibili fosili dincolo de anul 2030, cel mai târziu.
Gruparea Ultima Generație declară: „Noi suntem ultima generație care poate opri colapsul societății noastre. Confruntați cu această realitate, acceptăm fără frică amenzi costisitoare, acuzații penale și pedepsele cu închisoarea”.
Ca răspuns la aceste proteste, guvernul german a aprobat o lege care înăsprește pedepsele pentru cei care încalcă proprietatea aeroporturilor. Proiectul trebuie aprobat și de parlament înainte să intre în vigoare. În plus, guvernul german a început să folosească tehnologii de urmărire pe care le folosește de obicei împotriva crimei organizate, împotriva protestatarilor: înregistrează apeluri telefonice, fac razii, îngheață conturi bancare. Până acum, peste 4.000 de activiști germani au fost arestați după ce au încercat să blocheze drumuri doar în Berlin.
Zborurile amânate joi la aeroportul Frankfurt, din cauza protestului activiștilor.
Tot miercuri, au avut loc proteste similare în Spania, Norvegia, Finlanda, Austria și Elveția. Acele incidente au deranjat doar câte jumătate de oră, activiștii fiind înlăturați rapid de pază.
În Marea Britanie, poliția a prevenit un protest la aeroportul Heathrow, organizat de membri ai mișcării Just Stop Oil.
„Acționez la aeroporturi vara aceasta pentru că nu mai văd un mod în care să putem inspira și entuziasma elevii pe subiectul viitorul planetei noastre”, a spus Sean Callaghan, educator în domeniul mediului și unul dintre activiștii arestați de poliția britanică.
„Aș prefera să nu trebuiască să fiu aici azi, dar nu pot să mai stau și să mă uit cum aleșii noștri fac prea puțin, prea încet. Știința declară clar: trebuie să reducem drastic combustibilii fosili în acest deceniu”, a declarat Ina Nagler, cercetătoare a mediului care a participat la protestul de la Oslo.
Situația crizei climatice
Duminică, 21 iulie, a fost cea mai caldă zi din istorie. Întrecută de ziua următoare, luni, 22 iulie, care a devenit ea cea mai caldă zi din istorie.
Ultimele 13 luni au fost, pe rând: cea mai caldă lună iunie din istorie, cel mai caldă mai, cea mai caldă aprilie și așa mai departe. În ultimele trei luni la rând, s-a întrecut nivelul peste care oamenii de știință avertizează că schimbările climatice sunt ireversibile: 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.
„Este mai mult decât o ciudățenie statistică, ne arată o schimbare continuă în climatul nostru”, potrivit directorului serviciului Copernicus, Carlo Buontempo.
Extracția resurselor naturale, producția industrială și transportul - mai ales cel aerian - generează gaze de seră care încălzesc planeta. Aviația constituie 2,5% din emisiile globale de gaze de seră și se face vinovată pentru 4% din efectele încălzirii globale.
Criza climatică se poate simți peste tot: nu doar în topirea ghețarilor și secete, dar și în pierderea eficienței agricole, secarea acviferelor, dispariția biodiversității, inundații.
Dar problema nu e doar căldura din atmosferă, ci și impactul asupra ecosistemelor: fenomenele meteorologice sunt mai extreme, fauna și flora își pierd din diversitate, nivelul oceanelor crește, punând în pericol comunitățile de pe coastă.
Încă din 1954, companiile de combustibili fosili aveau dovezi irefutabile că activitățile lor contribuie semnificativ la încălzirea globală și la schimbările climatice, cu urmări devastatoare. În anii ‘70 și ‘80, firma Exxon avea deja predicții corecte despre impactul pe care-l va avea asupra mediului. Cu toate acestea, firmele energetice au încercat intenționat să-și ascundă impactul, au luptat împotriva legilor de protecție a mediului care le-ar fi limitat activitatea și au încercat să convingă publicul că schimbările climatice nu sunt atât de grave, că sunt închipuite, mofturi și așa mai departe.
Protestele activiștilor de mediu, pedepsite aspru
Săptămâna trecută, mai mulți activiști ai grupării Extinction Rebellion au primit pedepse cu închisoarea pentru plănuirea unui protest care ar fi blocat autostrada M25 din jurul Londrei. Au fost pedepse mai lungi pentru plănuirea unui protest pașnic decât pentru unele infracțiuni violente. Ei nu au apucat să și acționeze, pedepsele le-au fost acordate doar în baza unui apel video pe Zoom în care discutau o astfel de acțiune.
Judecătorul, care a recunoscut că planeta se confruntă cu consecințele grave ale schimbărilor climatice, le-a spus că „au trecut limita de la activiști îngrijorați, la fanatici”. Judecătorul consideră că acțiunile protestatarilor încurcă prea mult viața de zi cu zi a altora „pur și simplu ca să-și etaleze opiniile” și a instruit juriul să nu țină cont de argumentele științifice invocate de avocații activiștilor. Protestatarii au răspuns că nu e vorba de opinii, ci de fapte dovedite științific, care necesită acțiuni.
Roger Hallam, cofondatorul organizației, a primit cinci ani de închisoare, iar alți trei activiști au primit pedepse de câte patru ani. La începutul acestui an, alți doi activiști britanici au primit câte trei ani de închisoare pentru că au blocat un pod al unei autostrăzi.
Poliția olandeză arestează un protestatar pașnic la Haga, 6 aprilie.
Experții din domeniul drepturilor omului condamnă atitudinea guvernului britanic, avertizând că poate crea un precedent periculos.
„Oamenii din întreaga lume își ridică glasul, cerând curajos acțiuni urgente împotriva crizei climatice, dar mulți suferă consecințe grave pentru activismul lor pașnic. Protestatarii pașnici nu mai au altă opțiune decât să organizeze demonstrații publice și acțiuni directe non-violente, pentru că țările europene nu fac destul ca să combată criza climatică”, spune Catrinel Motoc, campaigner pentru dreptul la protest în cadrul organizației Amnesty International.
„Există dovezi alarmante de criminalizare, hărțuire, stigmatizare și retorică negativă împotriva apărătorilor mediului”, continuă Motoc.
Apeluri similare vin și din partea ONU și a Consiliului Europei.
În mai, ca răspuns la un protest pașnic care a blocat o autostradă de lângă Haga, în Olanda, poliția a folosit tunuri cu apă împotriva protestatarilor și a arestat peste 1.500 de demonstranți. Șapte dintre ei au fost acuzați de sedițiune (răscoală).
Controversele protestelor pentru mediu
În iunie, un grup de protestatari din organizația Just Stop Oil au aruncat cu vopsea-pudră portocalie pe pietrele de la Stonehenge, unul dintre cele mai importante monumente din Marea Britanie. Pudra era amidon de porumb și pigment, care se duce cu ploaia. Liderii britanici au condamnat gestul, iar directorul instituției English Heritage a declarat: „Suntem profund întristați. Este vandalism împotriva unuia dintre cele mai celebrate monumente antice”.
Potrivit celor care au curățat monumentul cu aer sub presiune, este vizibil că pietrele nu au fost deloc afectate și lichenii de pe suprafața lor rămân intacți, iar cei doi activiști care fuseseră arestați au fost eliberați câteva zile mai târziu.
În martie, activiștii au blocat accesul la mai multe terminale de extracție a petrolului și gazului natural din Marea Nordului, în Germania, Olanda, Norvegia și Suedia. În aceeași săptămână, un raport arăta că niciuna dintre companiile care exploatează resursele naturale nu au de gând să se oprească la timp pentru a evita catastrofa climatică.
În ultimii ani, activiștii de la Extinction Rebellion și alte organizații similare au pus în scenă mai multe acțiuni intens mediatizate, din dorința de a atrage atenția asupra crizei climatice. Prima astfel de acțiune care a uimit publicul a fost în octombrie 2022, când doi activiști au aruncat cu supă la conservă într-un tablou de Vincent van Gogh și s-au lipit cu mâinile de peretele Galeriei Naționale din Londra. De atunci, au urmat zeci de acțiuni similare împotriva obiectelor culturale, care au atras atenția - dar și condamnarea - publicului, care consideră că arta este ținta greșită.
De fiecare dată, indignarea este larg răspândită, iar presa uită să menționeze mai spre începutul articolelor, nu la coadă, că activiștii nu aduc daune serioase vreunui tablou, toate fiind protejate - cum ei știu dinainte - de sticlă.
Primul protest care a ajuns în atenția publicului la scară largă, octombrie 2022.
Andreas Malm, autorul controversatei cărți How to Blow Up a Pipeline (Cum să arunci în aer o conductă), considera inițial că astfel de atacuri nu sunt bine direcționate împotriva obiectelor culturale, ci ar trebui să se orienteze spre infrastructura combustibililor fosili: de la mașini, la benzinării, rafinării și conducte. În cartea sa, Malm scrie pozitiv despre activiștii care vandalizează SUV-uri în Londra, pentru a descuraja deținerea unor mașini despre care spune că sunt inutil de mari consumatoare de motorină.
Însă, după prima acțiune care a făcut valuri, s-a răzgândit și spune că e posibil ca astfel de gesturi să amintească oamenilor că niciun domeniu nu este în siguranță în cazul unei crize climatice.
Malm amintește că și sufragetele care au militat acum un secol pentru dreptul femeilor la vot au atacat tablourile din Galeria Națională din Londra - deci este o strategie care a avut succes în trecut - și că, în fond, combustibilii fosili împotriva cărora protestează activiștii acum ucid milioane de oameni.
„Dacă oprești traseul acestor combustibili și strici mașinăria care se bazează pe ele, previi morți. Oprești perpetuarea răului. Distrugi un obiect neanimat pentru a proteja ființele vii. Altfel spus, dacă ești încuiat într-o casă în flăcări, ai dreptul să spargi câteva ferestre ca să ieși”, consideră autorul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te