Recentele proteste anti-corupție din Rusia au atras atenția, printre altele, la un fenomen vechi de când lumea, dar care tot surprinde de câte ori iese la lumină: prăpastia dintre generații. Protestele au atras mai ales oameni tineri și foarte tineri și – cum veți vedea în relatarea preluată de la Radio Svoboda și tradusă de Ștefan Grigoriță – au fost însoțite de ciocniri „ideologice” în familii sau în școală…
În imaginile plasate pe internet de către elev, profesorul său le povestește cât de rău este liberalismul și că are un rol în degradarea umană. Mai mult decât atât, profesorul mai compară liberalismul cu fascismul, iar fiind confruntat de către elevi, acesta reacționează violent ridicând vocea.
Imaginile au fost surprinse de un elev din orașul Tomsk, regiunea cu același nume din Siberia, Federația Rusă, la câteva zile după 26 martie, când în mai multe orașe din Rusia protestatarii au ieșit în stradă la mitingurile anti-corupție, cauzate de dezvăluirile cu privire la averea prim-ministrului rus Dmitri Medvedev.
Serghei Ceaikovski,un tânăr de 17 ani, elev de clasa a 11-a, a participat alături de mai mulți colegi de ai săi la manifestațiile locale, iar după lecția de „reeducare”, a publicat imaginile, care au făcut înconjorul Rusiei.
Radio Svoboda a reușit să vorbească cu elevul, care a spus că profesorul a tratat eronat mai multe lucruri, iar ceea ce l-a deranjat în primul rând a fost că profesorul care se aude în înregistrare a spus că „liberalismul este fascism”:
„Nu cred că a dorit să ne numească pe noi, elevii lui, care au viziuni liberale, fasciști. Cred că a încercat să ne avertizeze că ceea ce facem noi, prin protest, ar încălca legea. Eu însă cred că dimpotrivă, este un mijloc de exprimare. Dacă el are viziuni conservatoare, nici o problemă. Este părerea lui, și o respect. Dar nu trebuie să dai astfel de note și să pui semnul egal între liberalism și fascism. E cel puțin supărător și o atitudine nepotrivită pentru un profesor.”
Tânărul spune că a devenit interesat de politică după2014, când rușii au găzduit olimpiada de iarnă de la Soci la începutul anului, iar imediat după ce s-a terminat, au anexat Crimeea.
Și s-a întrebat: „pentru ce toate astea?”. A descoperit după aceea și alte puncte de vedere prin intermediul internetului, în special Youtube, unde s-a abonat la mai multe canale, între care și acela al „Fondului pentru Lupta Anticorupție”, organizație condusă de Alexei Navalnîi, om pentru care spune că va vota la alegerile de anul viitor:
„Canalul lui Navalnîi este cel mai important canal de Youtube din țară. Generația mea practic nu se uită la televizor. Noi practic trăim în două realități paralele – viața reală și virtuală, care se intersectează prin propria persoană. Important însă este să nu depindem de viața virtuală”.
Ceaikovski a mai povestit jurnaliștilor că manifestația anticorupție a fost prima din viața sa. Dar și că li s-a reproșat că „nu știu nimic, pentru că nu au trăit vremurile grele din anii 90”. Totuși, elevul spune că generația sa a ieșit la protest nu pentru că vrea „un maidan la Moscova”, dar mai mult pentru că vrea „un dialog cu puterea”, cerând mai multe drepturi elementare.
„Dacă în luna martie a lui 2018, când vor avea loc alegerile nu o să reușim să avem un scrutin liber și corect, atunci suntem gata să trecem la următoarea etapă, la acțiuni mai decisive, cum ar fi și o nouă „piață Bolotnaya”.
Protestele anticorupție de pe 26 martie 2017 au fost cele mai mari după 2011 și 2012 când mii de persoane au ieșit în stradă nemulțumite de rezultatul alegerilor cîștigate de partidul de guvernământ al Rusiei și de președintele Vladimir Putin.
Manifestațiile a fost organizate după ce fundația anticorupție a lui Aleksei Navalnîi a dat publicității în 2 martie un documentar în care îl acuză pe premierul rus Dmitri Medvedev că se folosește de fundații caritabile și ONG-uri pentru a primi de la moguli și bănci fonduri ale statului pe care le folosește ca să cumpere proprietăți scumpe.